RO EN
Coșul este gol

Cosmin Marinescu: Corona Economy, de la criza la refacerea increderii

Corona-Economy este, deja, marea provocare pentru economia anului 2020, dar si pentru establishmentul politic la nivel global. Evolutiile din ultima perioada sunt cat se poate de serioase, chiar ingrijoratoare pentru mai multe sectoare, de unde si nevoia unei reactii de raspuns coordonat in materie de politica economica. Coronavirus este "lebada neagra" care a gripat economia,
fulgerator si aproape la scara globala. Insa, din partea economistilor, suprinzatoare sunt tocmai interpretarile extreme atribuite impactului de Coronavirus estimat in economie.
Este vorba, pe de o parte, de abordarea minimalista, care a marginalizat implicatiile economice ale epidemiei de coronavirus. In ciuda vitezei de propagare, care a facut salturi rapide din China in Europa, cu implicatii evidente in orice context bazat pe integrare economica, au fost formulate totusi asteptari de impact minim asupra economiei noastre, dincolo de logica esentiala a prudentei si a responsabilitatii.
Pe de alta parte, avem de-a face cu abordarea maximalista, care pare sa plaseze criza coronavirus in cheia interventionismului statal cu efecte adverse pentru libertatea individuala. Surprinzatoare sunt si aceste interpretari anti-interventioniste, in virtutea carora drepturile si libertatile fundamentale ale individului ar avea de suferit, odata ce guvernele aplica proceduri “de criza” pentru a face fata… crizelor. Sigur ca viitorul poate surprinde si asemenea temeri, insa este greu de crezut ca prezentul ar putea ierta greselile.
Este deja evident ca, in prima parte a anului 2020, trebuie sa ne obisnuim cu aceasta stare de Corona-Economy. Insa scenariile de criza economica trebuie tratate cu responsabilitate, pentru a intelege si gestiona eficient consecintele imediate asupra unor activitati si sectoare economice: distributia de bunuri si servicii, transporturile de persoane, turismul, criza de incredere in plan financiar, sau griparea mai generala a activitatii economice, pe fondul prabusirii cererii.
Totodata, trebuie sa fim pregatiti si in privinta unor consecinte mai profunde, astazi probabil invizibile, dar care vor conta in viteza revenirii la normalitate, prin restabilirea increderii, a apetitului investitional si a poftei de viata in societate.
Independent de forta instrumentelor economice de interventie, este important sa intelegem ca nicio tara nu este pe deplin pregatita sa faca fata unei explozii a deficitului de incredere. Tocmai de aceea, increderea este cel mai important activ in gestiunea situatiilor de criza, in asigurarea stabilitatii sistemului economic si a unei minime predictibilitati in revenirea acestuia.
In aceasta privinta a restabilirii increderii, in prima instanta sunt esentiale regulile si capacitarea de a impune reguli adecvate in conditii de criza, atat ca exercitiu administrativ, cat si ca ordine sociala adaptata informal situatiilor de criza.
In actuala paradigma tehnologica si de mobilitate, economia moderna a devenit un organism complex, expus mai mult ca niciodata riscurilor de contagiune. Tocmai de aceea, inainte de a lansa, sub emotia momentului, pachete de “imunizare generala”, solutiile trebuie orientate cu prioritate asupra sectoarelor direct afectate, prin masuri punctuale, care sa diminueze efectele de contagiune la nivelul altor sectoare economice. Chiar daca organismul economic este slabit, trebuie asigurata functionarea acestuia, prevenite blocajele de amploare si transmise semnale de incredere pentru mediul de afaceri.
In ultima instanta, criza de incredere este mai periculoasa decat criza economica per se, date fiind prabusirea apetitului investitional si sentimentul depresiv care a cuprins pietele financiare la scara globala. Insa, daca increderea economica se naruie, injectiile financiare ad-hoc, lipsite de temei structural, nu reprezinta decat dopaj superflu, care pot arunca pietele pe alte traiectorii inadecvate. Tocmai de aceea politicile publice trebuie axate, aproape obsesiv, pe refacerea increderii, predominant in sens calitativ, nu doar cantitativ.
Recent, in interval de doar o saptamana, asteptarile economice au trecut din registrul minimalist in cel al recesiunii preconizate. Urmatoarele doua trimestre vor purta, apasat, amprenta incertitudinilor si a efectelor de contagiune.
In planul fluxurilor externe, de exemplu, Italia este cel de-al doilea partener comercial al Romaniei, iar ceilalti parteneri europeni par si ei cuprinsi de febra Corona-Economy. Prognozele economice sunt si ele supuse volatilitatii. Este foarte greu de spus daca revenirea va fi in forma de V, de U sau de L, caz in care economia va suferi daune profunde, cu efect structural semnificativ. Insa stim sigur ca aceasta Corona-Economy se va resorbi, mai devreme sau mai tarziu, pe masura ce actiunile autoritatilor vor atenua raspandirea epidemiei si va avea loc refacerea increderii in societate.
Solutiile medicale pot preintampina agravarea problemelor economice, in timp ce solutiile economice nu rezolva, prin ele insele, problemele medicale ale epidemiei de coronavirus. Insa treptat, prin concursul ambelor categorii de solutii, si organismul economic isi va recapata vitalitatea, probabil cu un plus de imunizare, cu mai putina globalizare si, eventual, cu noi lectii invatate de responsabilitate in planul actiunii sociale.

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter