La patru luni de la inceperea ostilitatilor din Ucraina, se pot trage primele lectii: conflictul, care va dura, a rupt deja echilibrul geo-economic global. Pe termen scurt, razboiul exacerbeaza tensiunile intr-un sistem de productie deja afectat de doi ani de pandemie si creste riscurile asupra economiei mondiale: in timp ce aceasta din urma parea sa se confrunte cu amenintarea stagflatiei, in urma cu cateva saptamani, schimbarea de ton a bancilor centrale, confruntate cu accelerarea inflatiei, a readus in prim plan perspectiva unei recesiuni, in special in economiile avansate.In acest mediu complex, Coface a revizuit in jos evaluarea a 19 tari, dintre care 16 din Europa - cum ar fi Germania, Spania, Franta si Regatul Unit - si a facut doar 2 revizuiri in sus (Brazilia si Angola). La nivel sectorial, numarul de retrogradari (76 in total, fata de 9 imbunatatiri) evidentiaza raspandirea acestor socuri succesive in toate sectoarele, atat la nivelul celor energetice (petrochimie, metalurgie, hartie etc.), cat si la nivelul celor care sunt direct legate de ciclul creditului (constructii).
Pe masura ce perspectivele se arata problematice, riscurile sunt in mod natural pesimiste si niciun scenariu nu poate fi exclus.
Incetinirea activitatii si riscul de stagflatie devin din ce in ce mai clare
Cifrele de crestere din trimestrul I au fost sub asteptari in majoritatea economiilor dezvoltate. In plus, PIB-ul din zona euro a crescut intr-un ritm slab pentru al 2-lea trimestru consecutiv, cu o scadere de -0,2% in Franta. Acest lucru s-a datorat unei scaderi a consumului gospodariilor pe fondul scaderii puterii de cumparare. Activitatea a incetinit si in Statele Unite, ingreunata de comertul exterior si de dificultatile intampinate de sectorul de productie in ceea ce priveste refacerea stocurilor. Aceste cifre sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat consecintele economice ale razboiului din Ucraina tocmai incepeau sa se manifeste.
Avand in vedere accelerarea inflatiei, deteriorarea asteptarilor agentilor si inasprirea conditiilor financiare globale, activitatea din T2 nu se prezinta mult mai bine in economiile avansate si este considerabil mai putin favorabila in economiile emergente. Desi probabil este prea devreme sa spunem ca economia globala a intrat intr-un regim stagflationist, semnalele indica asta.
Presiunile asupra preturilor marfurilor se instaleaza treptat
Desi preturile materiilor prime s-au stabilizat recent, acestea raman la niveluri foarte ridicate. De exemplu, pretul petrolului nu a scazut sub 98 USD de la inceputul razboiului, iar temerile privind o posibila penurie de aprovizionare au ramas semnificative.
Acest context este favorabil pentru exportatorii de marfuri, si mai ales pentru sectorul petrolului. Singurele doua imbunatatiri de rating ale Coface vizeaza Brazilia si Angola, iar reclasificarile sectoriale se refera in principal la sectorul energetic al tarilor producatoare, in timp ce retrogradarile sectoriale vizeaza sectorul energetic in tarile in care companiile sunt situate in aval in lantul de productie (in principal in Europa).
In mod similar, industriile al caror lant valoric consuma intens energie in procesele lor de productie, cum ar fi hartia, produsele chimice si metalele, au fost evaluate din punct de vedere al riscului in sus. Sectorul Agroalimentar este unul dintre sectoarele cu cel mai mare numar de retrogradari in acest trimestru, aproape toate regiunile fiind afectate.
In cele din urma, este probabil ca acele companii care nu au transferat in totalitate cresterea costurilor de productie asupra preturilor de vanzare ca continue sa faca acest lucru. Astfel, cresterile de pret vor continua in sectoarele cu putere mai mare in stabilirea preturilor. Acesta este cazul sectorului farmaceutic, unde un numar mic de companii domina piata globala. Deja identificat ca fiind unul dintre cele mai rezistente, este singurul sector cu ratinguri de „risc scazut” in barometrul Coface.
Bancile centrale cu ambele picioare pe frana
BCE si-a inasprit treptat pozitia, urmand exemplul Fed si al Bancii Angliei, pana la punctul de a pre-anunta viitoarele cresteri ale ratelor dobanzilor. La fel ca celelalte mari banci centrale (cu exceptia Bancii Japoniei), BCE nu are alta optiune, in cadrul strict al mandatului sau, decat sa isi inaspreasca masurile, in ciuda faptului ca acest lucru ar putea declansa o incetinire brusca a activitatii si ar reaprinde temerile privind o noua criza a datoriilor suverane europene.
In acest mediu de inasprire a conditiilor de creditare, sectorul constructiilor pare a fi unul dintre cele mai vulnerabile. Cresterea costurilor de imprumut este de asteptat sa afecteze piata imobiliara si, in cele din urma, activitatea de constructii. Acest lucru a inceput sa se manifeste in SUA, unde vanzarile de locuinte sunt in scadere accelerata.
Previziuni sumbre pentru 2023
Odata cu deteriorarea rapida a mediului economic si financiar, Coface a retrogradat rating-ul a 16 tari de pe continentul european, inclusiv pentru toate economiile mari - cu exceptia Italiei, deja evaluata cu A4.
Scenariul de baza Coface sugereaza o incetinire semnificativa a activitatii in urmatoarele 18 luni, permitand inflatiei sa decelereze treptat. Prognozele de crestere sunt slabe in tarile avansate. Exista multe riscuri negative pentru economia globala, in timp ce riscul de crestere al inflatiei se pastreaza. Pentru a reduce inflatia, bancile centrale par tentate sa impinga economia intr-o recesiune care se spera ca va fi mai blanda decat daca preturile continua sa scada, fortandu-le sa implementeze ulterior un soc monetar mai violent. Riscul, care nu poate fi exclus, ar fi ca cererea sa scada, iar inflatia sa ramana ridicata, din cauza preturilor marfurilor care vor fi putin probabil sa scada in conditiile unei penurii cronice de aprovizionare.
