Renuntarea la cota unica si introducerea unui sistem de impozitare progresiva sunt considerate inoportune de 90% dintre respondentii la un sondaj realizat de PwC Romania, in pregatirea Conferintei Anuale de Taxe. In schimb, opiniile sunt impartite atunci cand vine vorba de reducerea cotei de TVA la 0% la alimente, despre care 56% cred ca va avea un impact pozitiv sau despre modificarea sistemului de impozitare a proprietatilor, pe care 54% o considera necesara.Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de consultanta fiscala si juridica, Dan Dascalu, Partener D&B David si Baias, Diana Coroaba, Partener PwC Romania, Ionut Simion, Partener PwC Romania, Mirela Calugareanu, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Alin Chitu, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice, Ruxandra Tarlescu, Partener PwC Romania si Andreea Mitirita, Partener PwC Romania.
Aceste subiecte, precum si masurile care se pregatesc pe termen scurt pentru digitalizarea administratiei fiscale si in zona legislatiei fiscale, au fost discutate in cadrul celei de-a 18-a editie a Conferintei Anuale de Taxe 2022 la care au participat Mirela Calugareanu, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si Alin Chitu, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice, alaturi de Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de consultanta fiscala si juridica, Ionut Simion, Andreea Mitirita, Ruxandra Tarlescu si Diana Coroaba, Parteneri PwC Romania si Dan Dascalu, Partener D&B David si Baias.
Daniel Anghel, Partener si Liderul Serviciilor de Fiscale si Juridice a PwC Romania: "Recent, vedem o competitie de propuneri fiscale in spatiul public care nu sunt detaliate, nu sunt fundamentate, nu au la baza o consultare si dau impresia ca aceste modificari incep sa apara peste noapte fara ca la masa sa fie actorul principal, si anume mediul de afaceri care, evident, va trebui sa le suporte. Se creeaza, astfel, impresia ca se iau iarasi decizii fara o consultare. Speram sa fie doar ceva izolat si sa nu continue aceste lucruri.
Romania are nevoie de o reforma fiscala, dar care sa fie cu adevarat echitabila si fundamentata. Discutam de revenirea la impozitul progresiv de cativa ani, dar fara sa facem o analiza serioasa. Mediul de afaceri sustine in continuare cota unica care, inca de la implementare, a reprezentat un brand de atragere a investitiilor. La acest moment cred ca ANAF nu este pregatita sa schimbe paradigma pentru a raspunde unei impozitari progresive. Daca vrem sa facem acest lucru, trebuie sa avem o discutie asezata cu toti factorii de decizie la masa si, daca se ia decizia politica de modificare, sa avem la dispozitie o perioada rezonabila pentru pregatire.
Referitor la reducerea cotei de TVA la alimente si, in general, reducerile de cote de TVA, daca in ceea ce priveste cota la energie electrica lucrurile sunt destul de simple, adica e permisa de Directiva, in ceea ce priveste reducerea cotei la alimente la zero, stim foarte bine sa Directiva nu permite cote mai mici de 5%. Au fost discutii la finalul anului trecut in cadrul Ecofin si atunci s-a stabilit ca paradigma de stabilire a cotelor va avea o mai mare flexibilitate pentru guverne. Din aceasta perspectiva s-a propus o reducere chiar mai mica de 5% la zero pentru sapte produse. Deci, urmeaza ca pe parcursul anului 2022, dar depinde foarte mult si de deciziile care se vor lua la nivelul Uniunii Europene. Daca aceste reduceri se vor regasi in pret este la latitudinea companiilor.
Ieri am vazut o propunere de reducere la jumatate a accizei la energie si va spun sincer ca ar trebui sa ne uitam mai intai la reglementarile europene pentru ca suntem deja la pragul minim agreat de Uniunea Europeana si nu cred ca putem sa reducem din perspectiva legala mai jos decat suntem acum.
In ceea ce priveste reasezarea sistemului privind impozitarea proprietatilor, avem nevoie de asta, dar nu credem ca un impozit suplimentar platit de cei care detin mai mult de doua locuinte va functiona. Putem vorbi de o reasezare pe principii ale fiscalitatii verzi, atunci cand vorbim de cladiri care au o anumita amprenta energetica sau cand vorbim de masini poluante sau nepoluante".
Mirela Calugareanu, presedintele ANAF: "In anul 2021 lucrurile s-au miscat bine, chiar si in prima luna din 2022 incasarile arata bine, dar in mod evident procesul va trebui accelerat.
Cea mai mare provocare pentru Agentie in anul 2022 o reprezinta lansarea procedurilor de achizitie publica pentru marile proiecte de digitalizare: proiectul Sfera, proiectul de unificare a bazelor de date si migrare pe baze de date de centralizata a evidentelor fiscale, proiectul APIC sau Big Data, care are o componenta consistenta in ceea ce priveste analiza de risc si Trafic Control. Aceste achizitii publice vor fi lansate in cursul acestui an si trebuie finalizate pana la sfarsitul lui 2022 pentru a respecta tintele pe care le-am prevazut in PNRR.
2022 va insemna deplina operationalizare a SAF-T pentru mari contribuabili ce aduce beneficii precum: controale mai putine, controale la distanta, mai putin documente solicitate, durata inspectiei fiscale se va reduce semnificativ. Pentru anul 2022 tinta in PNRR este ca peste 30% din controalele efectuate ca si pondere total verificari sa fie verificari documentare. Suntem in calendar.
Ne-am propus impreuna cu colegii de la Inspectia Muncii un plan comun pentru prevenirea muncii subdeclarate - este o tinta in PNRR -, care va deveni operational in partea a doua a lunii martie. Contribuabilii trebuie sa se astepte la verificari tematice din aceasta perspectiva. Aceasta activitate va avea un rol extrem de important, stiti ca an de an pe Semestrul European multe critici au venit in zona aceasta, cum ca institutiile cu atributii in domeniu nu au colaborat corespunzator astfel incat sa se inregistreze o diminuare semnificativa a fenomenului de nedeclarare si subdeclarare din aceasta perspectiva, desigur si cu consecinte in ceea ce priveste incasarea impozitului pe venit si a contributiilor sociale (…) Trebuie sa recunoastem ca avem un decalaj fiscal si in zona colectarii impozitului pe venit si a contributiilor sociale, de aceea (…) trebuie sa incercam sa-l reducem".
Alin Chitu, Secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice: "Legat de PNRR, am plecat de la o lista, o structura in care aveam masuri clare si in urma discutiilor (dintre minister si ANAF) si am ajuns la concluzia ca trebuie sa ne stabilim niste obiective de politica fiscala. Din perspectiva aceasta s-a stabilit la nivel politic ca focusul sa fie pus pe cresterea capacitatii ANAF si pe o eficientizare a colectarii. Am reusit sa negociem niste obiective (in PNRR) care sa ne ofere o flexibilitate destul de mare cu privire la masurile fiscale pe care trebuie sa le adoptam in termenul agreat de PNRR.
Noi nu avem un obiectiv definit in PNRR de a modifica o sectiune din taxe sau alta. Intr-adevar trebuie sa ne asumam si anumite elemente tangibile si sunt mentionate doua lucruri specifice: impozitarea microintreprinderilor si facilitatile fiscale din domeniul constructiilor. Acestea au ramas dintr-o lista initiala de 15-20 de propuneri.
Avem nevoie de evaluari de impact. Sa facem o analiza pentru a determina ce ramane si ce introducem nou in zona facilitatilor si sa construim modele informatice care sa permita o etapizare eficienta a acestor masuri.
Obiectivul nostru este sa avem un sistem eficient, un sistem echitabil din perspectiva impozitarii individului. In acest context ambele variante – cota unica sau cota progresiva – au meritele lor. Sa vorbim doar despre cota progresiva nu adreseaza principala problema si anume contributiile sociale. Pentru ca principala presiune pe salarii vine din zona de contributii sociale. Noi nu avem un obiectiv in PNRR de a schimba anumite lucruri in taxe, doar sunt mentionate impozitul pentru microintreprinderi si facilitatile fiscale din constructii. Ne-am ferit sa avem obiective in cadrul unui impozit. Am zis sa ne dam putin timp pentru a face o analiza. Primul pas este sa ne asumam ce vrem sa facem in urmatorii ani".
Sia Jiru, director general adjunct ANAF: "Prin PNRR este prevazuta cresterea numarului de inspectii fiscale cu 10% fata de numarul de inspectii fiscale din 2020, pana la finele anului 2025. Iar pana la finele anului 2022, ponderea verificarilor documentare in total actiuni de control fiscal care stabilesc obligatii fiscale urmeaza sa creasca la 30%. Stabilirea tintelor mentionate a fost facuta avand in vedere modificarile ce vor fi efectuate pe parcursul implementarii PNRR. Modificari care au legatura cu realizarea digitalizarii ANAF".
Teodor Georgescu, director general al Directiei Generale Antifrauda Fiscala: "Tintele din PNRR sunt valabile si pentru Directia Generala Antifrauda si vom da o mare atentie activitatii de verificare documentara in toate cazurile in care aceasta se poate face, adica nu este nevoie de un control fizic in teren. In cazul in care pe parcursul verificarii documentare sunt constatate si alte fapte de natura penala sau alte fapte care justifica transformarea verificarii documentare in control antifrauda, o vom face".
