MDRAP: Cresterea calitatii constructiilor si consolidarea rolului ISC - bilant 2016

Cresterea calitatii in constructii si consolidarea rolului Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) reprezinta principalele realizari din 2016 ale Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), ce vizeaza sectorul de constructii. Acestea, alaturi de mai multe modificari legislative privind autorizarea documentatiilor de constructii, continuarea proiectelor finantate prin Programul Operational Regional (2007-2013) si lansarea apelurilor de proiecte pentru programele europene aferente actualei perioade de programare (2014-2020), au reprezentat principalii piloni ai ministerului condus de Vasile Dincu, in 2016.

Astfel, din punct de vedere legislativ, anul trecut au fost aprobate si in prezent sunt in curs de publicare urmatoarele proiecte de acte normative:

• Hotarare a Guvernului privind documentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investitii finantate din fonduri publice;

• Hotarare pentru modificarea si completarea HG nr. 1236/2012 privind stabilirea cadrului institutional si a unor masuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 martie 2011, de stabilire a unor conditii armonizate pentru comercializarea produselor pentru constructii si de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului.

De asemenea, alte proiecte de acte normative se afla in diferite stadii de avizare interministeriala:

• Hotarare privind stabilirea conditiilor pentru comercializarea produselor pentru constructii;

• Hotarare pentru modificarea si completarea Anexei V - Regulamentul privind agrementul tehnic in constructii la HG nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;

• Hotarare pentru aprobarea Regulamentului de receptie a constructiilor;

• Hotarare pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea calitatii in constructii prin specialisti cu activitate in constructii atestati;

• Hotarare pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea de reglementare in constructii si categoriile de cheltuieli aferente.

 

Reglementarile tehnice constituie principala componenta a sistemului calitatii in constructii, cuprinzand un numar de 778 de coduri, normative, ghiduri, specificatii tehnice, metodologii publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si/sau in Buletinul Constructiilor. Reglementarile tehnice promovate se adreseaza, in principal, proiectantilor, investitorilor, antreprenorilor din constructii si reglementeaza urmatoarele domenii:

• proiectarea seismica a constructiilor;

• proiectarea geotehnica si proiectarea fundatiilor;

• instalatii pentru cladiri;

• securitatea la incendiu;

• protectia elementelor de constructii impotriva agentilor agresivi;

• proceduri pentru inspectii tehnice a unor statii/echipamente in domeniul

constructiilor.

 

In vederea implementarii prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011, au fost elaborate si promovate, prin ordin comun MDRAP-MAI, procedurile privind desemnarea organismelor de evaluare si verificare a constantei performantei si a organismelor de evaluare tehnica europeana a produselor pentru constructii. In conformitate cu prevederile art. 10 al Regulamentului (UE) nr. 305/2011, a fost organizat si s-a asigurat functionarea unui "Punct de informare despre produse pentru constructii", prin intermediul caruia au fost transmise informatii referitoare la conditiile aplicabile punerii pe piata si utilizarii in Romania a produselor pentru constructii. In aplicarea prevederilor art. 3, alin. (3) din OG nr. 20/2010 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea unitara a legislatiei UE, care armonizeaza conditiile de comercializare a produselor, periodic este aprobata prin ordin al MDRAP, lista cuprinzand indicativele de referinta ale standardelor romane care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru constructii.

 

Pentru a veni in sprijinul proiectantilor in constructii, precum si in scopul asigurarii referentialelor tehnice necesare certificarii de conformitate a produselor de constructii pentru aplicarea marcajului CE, MDRAP asigura suportul tehnic si financiar privind elaborarea si adoptarea versiunilor nationale ale standardelor europene din domeniul constructiilor. Pana in prezent, cu sprijinul MDRAP, au fost adoptate versiunile nationale pentru un numar total de 1.789 standarde europene din domeniul constructiilor.

 

In vederea asigurarii unor lucrari de calitate, operatorii economici care presteaza servicii de proiectare si/sau consultanta, precum si operatorii economici care executa lucrari de constructii trebuie sa fie certificati tehnico-profesional.

• In baza prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, republicata, si a actelor subsecvente acesteia, specialistii cu activitate in constructii pot fi atestati ca verificatori de proiecte si experti tehnici.

• In baza prevederilor Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata, si a actelor subsecvente acesteia, specialistii cu activitate in constructii pot fi atestati ca auditori energetici pentru cladiri.

• In urma activitatii de actualizare lunara a bazei de date a specialistilor cu activitate in constructii atestati, rezulta un numar total de:

- verificatori de proiecte - 2.388 de specialisti;

- experti tehnici - 1.090 de specialisti;

- auditori energetici pentru cladiri - 1.597 de specialisti.

 

Guvernul a modificat o serie de reglementari in domeniul urbanismului si autorizarii constructiilor, cu efect asupra mediului de afaceri, sprijinind accelerarea dezvoltarii investitiilor. O modificare importanta o reprezinta introducerea posibilitatii de emitere a certificatului de urbanism in format electronic, documentele avand o valoare juridica similara celor emise in format scriptic, cu conditia ca, la emiterea sau imprimarea pe hartie a documentului cu semnatura electronica, sa fie adaugata si semnatura olografa a semnatarilor autorizati prin lege. De asemenea, in termen de 3 ani de la intrarea in vigoare a actului normativ, toate autoritatile publice au obligatia sa asigure masurile necesare primirii documentatiilor pentru emiterea certificatelor de urbanism, avizelor/ acordurilor si autorizatiilor de construire/ desfiintare in format electronic, prin intermediul portalului aferent punctului de contact unic electronic.

In acest sens, Guvernul a modificat si completat Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, precum si Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, in scopul solutionarii problemelor legislative cu caracter de urgenta care au fost semnalate in domeniul urbanismului si autorizarii constructiilor prin intermediul studiilor realizate de catre MDRAP cu sprijinul Bancii Mondiale.

Prin acest act normativ, sunt vizate: cresterea responsabilitatii factorilor din domeniu, consolidarea structurilor de specialitate in administratia publica pentru asigurarea dezvoltarii sustenabile a comunitatilor, imbunatatirea calitatii si sigurantei fondului construit, reducerea coruptiei, introducerea sistemului de e-guvernare in domeniul urbanismului si autorizarii constructiilor, prin informatizarea procedurilor de autorizare, precum si clarificarea unor prevederi din legislatie, pentru a stopa fenomenele de dezvoltare necontrolata, ce afecteaza calitatea vietii cetatenilor si competitivitatea teritoriului.

 

1. Cresterea transparentei, prin asigurarea accesului liber pentru cetateni la documentatiile de urbanism aprobate, fara justificarea vreunui interes.

2. Consilierii judeteni/ locali vor avea obligativitatea motivarii in scris a votului negativ la aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, in vederea prevenirii respingerii pe criterii politice sau personale.

3. Cresterea cuantumului amenzilor si sporirea sanctiunilor pentru incalcarea prevederilor legale privind urbanismul si autorizarea executarii constructiilor de catre functionarii publici responsabili cu gestionarea tematicii.

4. Consolidarea rolului ISC:

      •     prin depunerea proiectului tehnic de executie complet in format electronic la ISC inainte de inceperea lucrarilor si tinand cont ca ISC participa la fazele determinante si la receptia lucrarilor, se asigura o mai buna calitate a lucrarilor de construire si o eficienta sporita a actiunilor de control;

      •     ISC are dreptul sa opreasca nemijlocit lucrarile executate ilegal. Pana acum acest lucru se realiza doar prin intermediul prefectului. In multe situatii, prefectii nu dau curs sesizarilor ISC, iar controlul ramane ineficient;

      •     ISC poate solicita direct in instanta anularea documentatiilor de urbanism si autorizatiilor de constructie emise ilegal;

      •     ISC va putea amenda institutiile care nu emit avizele in termene legale si intarzie nejustificat investitiile.

5. Utilizarea punctului de contact unic electronic; (www.edirect.e-guvernare.ro):

      •     cetatenii pot depune on-line cererile de obtinere a autorizatiilor si a documentelor aferente;

      •     documentatia si raspunsul privind avizarea acesteia pot fi transmise in sistem electronic, prin e-mail.

6. Prelungirea valabilitatii termenului in care se pot incepe lucrarile autorizate de construire de la 12 la 24 de luni, pentru a preveni situatiile in care autorizatia expira, iar lucrarile nu pot fi incepute din cauza unor proceduri de achizitii anevoioase sau din cauza neobtinerii unor credite in timp util.

7. Eliminarea conceptului de "aviz tacit" si inlocuirea sa cu amenzi, deoarece nimeni nu indraznea sa inceapa lucrarile fara avize, fapt ce ducea la blocaje sau abuzuri din partea entitatilor emitente de avize.

8. Interzicerea solicitarii de avize care nu au relevanta in raport cu investitia; de exemplu, daca lucrarile erau doar de amenajare interioara se cereau avize de bransamente si utilitati, irelevante, dar care prelungeau termenele si generau costuri suplimentare nejustificate.

9. Valabilitatea avizelor pana la receptia lucrarilor, cu exceptia cazurilor in care se schimba situatia din teren.

10. Acordul vecinilor doar in situatii expres prevazute de lege, pentru prevenirea blocarii abuzive a investitiei de vecini rau-intentionati.

11. Stabilirea lucrarilor ce pot fi executate fara autorizatie de construire (de exemplu, constructii usoare de interior, gheretele amplasate direct pe sol, pentru vanzarea presei, cartilor si florilor, cu o suprafata de maximum 5 mp).

12. Corelarea cuantumului amenzilor cu gravitatea faptelor. In lipsa unor criterii, marjele foarte mari existente pana acum in lege, permiteau abuzuri din partea organelor de control, care puteau aplica subiectiv amenzile respective. Se limiteaza, astfel, subiectivismul organelor de control (ISC, Politia locala, reprezentanti UAT).

13. Accesul gratuit al proiectantilor la bazele de date de la oficiile de cadastru si publicitate imobiliara pentru elaborarea documentatiilor de urbanism.

 

In ceea ce priveste performanta energetica a cladirilor, 160 de cladiri publice au fost incluse, anul trecut, in programul de auditare energetica si 282 de imobile au beneficiat de lucrari de reabilitare termica a fatadelor sau de reabilitare majora. Totodata, a fost modificata Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata, cu modificarile si completarile aduse prin OG nr. 13/2016, aprobata prin Legea nr. 156/2016. Noile prevederi presupun ca:

• Pentru realizarea securitatii energetice, la construirea cladirilor noi trebuie sa se asigure minimum 10% energie din surse regenerabile.

• Pentru cresterea performantei energetice a cladirilor existente, este in curs de promovare actul normativ prin care se reglementeaza cerintele minime de performanta ale cladirilor si elementelor de constructie ale acestora.

• Pentru cresterea numarului de cladiri noi al caror consum de energie este aproape egal cu zero, au fost aprobate nivelurile minime ale energiei primare care poate fi utilizata in cladiri.

Prevederile urmeaza a fi aplicate, pe categorii de cladiri si zone climatice de iarna ale Romaniei, la cladirile pentru care se emit autorizatii de construire dupa 31 decembrie 2018. Primarii localitatilor urbane cu mai mult de 5.000 de locuitori initiaza planuri locale multianuale pentru cresterea numarului de cladiri noi si existente al caror consum de energie este aproape egal cu zero, care se aproba prin hotarari ale consiliilor locale.

Pentru reducerea consumului de energie in cladirile detinute si ocupate de administratia publica centrala, precum si pentru cresterea rolului de exemplu al acestora privind eficienta energetica, au fost realizate urmatoarele actiuni:

a) pentru 160 de cladiri au fost initiate/ realizate audituri energetice, cu prevederea principalelor masuri de reducere a consumului de energie;

b) la 185 cladiri s-au executat lucrari de reabilitare termica a fatadelor acestora;

c) la 97 cladiri s-au realizat lucrari complexe de crestere a performantei

energetice (reabilitare majora).

 

Performanta programului POR la sfarsitul lunii noiembrie 2016 este urmatoarea:

• 92,33% grad de absorbtie, respectiv 4,611 miliarde euro accesati din Fondul European de Dezvoltare Regionala (indicatorul include declaratia finala de cheltuieli);

• 4.464 proiecte implementate pentru:

• 84,73% grad de absorbtie, estimat fara a lua in considerare sprijinul CE prin intermediul top-up.

 

La sfarsitul lunii noiembrie 2016, prin POR erau lansate 7 apeluri in valoare totala din FEDR de 2,1 miliarde euro, reprezentand o rata de lansare de 31% din alocarea FEDR la nivel regional, respectiv 25% din alocarea FEDR a POR. Apelurile au vizat proiecte de reabilitare/ modernizare a drumurilor judetene, patrimoniu cultural, eficienta energetica a cladirilor, imbunatatirea mediului urban si Asistenta Tehnica pentru Organismele Intermediare si Autoritatea de Management.

In total, au fost depuse 1.282 proiecte, cu o valoare a finantarii nerambursabile FEDR de 832,06 milioane de euro. Au fost semnate 8 contracte de finantare, cu valoare nerambursabila FEDR si de la bugetul de stat de 84,78 milioane de euro.

 

MDRAP este autoritate de management pentru sase programe de cooperare teritoriala europeana. Patru dintre acestea, in valoare totala de 561,4 milioane de euro, au fost deja demarate (Romania - Bulgaria: 215,7 milioane de euro, Romania - Republica Moldova: 81 milioane de euro, Romania - Ucraina: 215,7 milioane de euro si Programul Operational Comun Bazinul Marii Negre 2014-2020, cu fonduri alocate de 49 milioane de euro), in timp ce programele Interreg V A Romania - Bulgaria si Interreg IPA de cooperare transfrontaliera Romania - Serbia au obtinut desemnarea in cursul lui 2016. Sunt primele programe din Romania finantate din fondurile europene si de investitii care au obtinut acreditarea structurilor de gestionare (autoritatea de management si de certificare).

 

La finalul mandatului lui Vasile Dincu la MDRAP, Romania are cu 9 parcuri industriale mai mult decat in anul 2015, numarul acestora ajungand la 76, cu o suprafata totala de 3.085,57 ha si la 1.056 operatori economici care functioneaza in cadrul acestora.

In 2016 au fost infiintate 9 parcuri industriale in: Siret (Suceava), Calan (Hunedoara), Sacele (Brasov), Giarmata si Sanandrei (Timis), Sacele (Brasov), Sfantu Gheorghe (Covasna), Oradea si Tileagd (Bihor).

 

• Reabilitare scoli in vederea obtinerii Autorizatiei Sanitare de Functionare: 889 de obiective contractate, cu o valoare de 784 milioane de lei, reprezentand 98% din suma totala alocata (800 milioane de euro).

• Alte tipuri de lucrari din domeniul infrastructurii: 385 obiective incluse la finantare, din care 336 obiective au fost contractate. Programul are o alocare financiara de 400 milioane de euro.

 

Au fost contractate 3.483 de obiective, in valoare de peste 14 miliarde lei. 723 de proiecte au fost finalizate, reprezentand o pondere de 21% din numarul total al obiectivelor propuse.

 

Prin programul "Termoficare 2006-2020: caldura si confort", in 2016, in urma sesiunii de depunere a cererilor de finantare, s-au contractat fonduri totale de 67,5 milioane de lei (90% grad de absorbtie din suma totala alocata), de catre 15 UAT-uri. Pana la finalul anului 2016 au fost receptionate 19 obiective.

Prin proiectul "Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, a statiilor de tratare a apei potabile si de epurare a apelor uzate in localitatile cu o populatie de pana la 50.000 de locuitori", ultimele 18 proiecte se afla, in prezent, in implementare, alte 56 fiind deja finalizate. Anul trecut, MDRAP a folosit intreaga suma alocata initial pentru derularea investitiilor, respectiv 60 milioane de lei, fonduri suplimentare de 47,9 milioane de lei pentru acest proiect fiind alocate prin rectificare bugetara, in luna noiembrie 2016.

Programul national de constructii de interes public sau social, implementat prin Compania Nationala de Investitii (CNI), vizeaza constructia de sali de sport, asezaminte culturale, complexuri sportive, lucrari in prima urgenta, unitati sanitare din mediul urban, blocuri in zone defavorizate, investitii in infrastructura justitiei si alte tipuri de obiective. In timpul mandatului lui Vasile Dincu, dupa cum sustin oficialii MDRAP, s-au finalizat 131 de obiective prin acest program, in valoare de 311,4 milioane de lei. Alte 234 de obiective, in valoare de 1,3 miliarde lei, erau contractate sau aflate in executie in luna decembrie 2016, alte 98 de proiecte, evaluate la 481,8 milioane de lei, fiind in curs de achizitie.

Printre obiectivele majore finalizate se afla cel mai modern centru de radioterapie din nord-estul Romaniei (Spitalul judetean Bacau), primele trei complexuri sportive finalizate (in Cluj-Napoca, Turnu Magurele si Santamaria-Orlea - judetul Hunedoara), primul obiectiv major privind infrastructura justitiei (cladirea reabilitata de la Targu Mures, in care vor functiona Parchetul de pe langa Curtea de Apel Targu Mures, Parchetul de pe langa Tribunalul Mures, Parchetul militar si Serviciul Targu Mures al Biroului Teritorial al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism).

 

Ca parte a masurilor de reducere a riscului seismic, in anul 2016 au fost alocate fonduri de la bugetul de stat in valoare de 25 milioane de lei, pentru a finanta 80 de obiective - cladiri de locuit multietajate. In perioada 2001-2016 au fost efectuate de catre MDRAP transferuri conform solicitarilor, in valoare de 79,5 milioane de lei, fiind consolidate 26 de cladiri de locuit, cu 1.012 apartamente. In anul 2016, bugetul MDRAP alocat in acest sens a fost de cinci ori mai mare fata de nivelul din 2015, fiind deja contractate 33 de cladiri de locuit multietajate (dintre care 29 in Bucuresti), suma reprezentand 100% din bugetul alocat.

 

In 2016, potrivit bilantului MDRAP, prin Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL) au fost finalizate 562 de locuinte, numarul total al acestora de la debutul programelor de constructii ajungand la 33.156 de unitati.

Prin programul "Locuinte pentru tineri, destinate inchirierii", anul trecut au fost continuate lucrarile demarate din anii anteriori, dar s-au deschis si noi santiere, in prezent fiind in curs de executie 1.445 de locuinte. Dintre acestea, 107 sunt destinate specialistilor din domeniul sanitar. Conform datelor incluse in bilantul MDRAP, in 2016 au fost finalizate si repartizate 436 de unitati locative, astfel ca, de la demararea programului pana in prezent, s-au finalizat 32.988 locuinte pentru tineri, printre care se afla si 564 de locuinte pentru specialisti din sanatate. Mai mult, in semestrul al doilea din 2016, s-au promovat documentatiile pentru inca 166 de locuinte, lucrarile de executie urmand a fi demarate in 2017.

In ceea ce priveste locuintele sociale pentru comunitatile de rromi, anul trecut au fost continuate lucrarile demarate din anii anteriori, dar s-au deschis si noi santiere, astfel ca in decembrie 2016 se aflau in curs de executie 21 de locuinte, fiind promovate documentatiile pentru inca 56 unitati locative. Totodata, anul trecut, au fost finalizate si repartizate 126 de unitati locative, astfel ca, de la demararea programului pana in prezent, s-au finalizat 168 de locuinte.

***