(2).jpg)
Deficitul bugetar la sfarsitul anului 2023 risca sa depaseasca 6% din PIB daca nu se iau urgent o serie de masuri si ar constitui un regres fata de nivelul de 5,7% din PIB inregistrat in 2022, arata economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Valentin Lazea, intr-un articol publicat pe blogul ''Opinii BNR''.In opinia sa, neluarea vreunei masuri nici in 2023, nici in 2024 va face din Romania "urmatorul candidat la o asistenta din partea FMI si la o eventuala suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene".
"Dupa primele cinci luni din anul 2023, deficitul bugetar (pe definitie cash) era de 2,32% din PIB, adica cu circa 0,8% din PIB mai mare decat in primele cinci luni din 2022. In aceste conditii, daca nu se iau urgent o serie de masuri, deficitul bugetar la sfarsitul anului 2023 risca sa depaseasca 6% din PIB, adica ar constitui un regres fata de nivelul de deficit de 5,7% din PIB inregistrat in 2022. Este usor de imaginat consternarea pe care ar starni-o la Bruxelles si pe pietele financiare o asemenea contraperformanta: o tara care s-a angajat sa reduca in acest an deficitul bugetar la 4,4% din PIB si care nu este in stare sa-si reduca, nici macar marginal, deficitul fata de anul precedent ar fi - probabil - o premiera la nivelul UE", mentioneaza Valentin Lazea.
Economistul-sef al BNR a precizat ca Romania ar trebui sa implementeze de la 1 septembrie un pachet fiscal echivalent cu cel putin 2 procente din PIB pentru a evita "rusinea de a nu avea deloc consolidare fiscala in acest an".
"De ce 2 procente din PIB? Pentru ca, aplicandu-se numai in ultimele 4 luni (adica o treime din acest an) acest pachet ar genera o reducere a deficitului bugetar de circa 0,67% din PIB, probabil suficient pentru a veni - marginal - sub nivelul deficitului de 5,7% din PIB de anul trecut. Important de mentionat este si ca acest pachet de 2 procente din PIB, daca s-ar prelungi in tot anul 2024 (si nu ar mai fi afectat de alte 'cadouri' electorale) ar permite reducerea deficitului bugetar spre 4 procente din PIB in anul viitor, fara alte masuri suplimentare, greu de luat intr-un an electoral", a explicat Lazea.
Potrivit acestuia, solutia o reprezinta, pe termen scurt, revenirea la adevarata cota unica, "clamata de toti, dar respectata de prea putini".
"Din cauza numeroaselor scutiri si exceptari de la plata taxelor si impozitelor, Romania are astazi un sistem fiscal regresiv, in care cei care castiga mai mult platesc la buget mai putin. Eliminarea acestor scutiri si exceptari ar putea sa aduca peste 2 procente din PIB, adica ceea ce este necesar pentru rezolvarea problemei fiscale prezentate in enunt. Daca lucrurile sunt atat de simple - si cunoscute de toata lumea - de ce nu le vedem transpuse in practica (cel putin la data scrierii acestui articol)? Raspunsul consta in trei cuvinte: lacomie, ideologie, teama. Lacomia mediului de afaceri care beneficiaza de scutiri si exceptari; ideologia unei mari parti a analistilor si economistilor; teama de consecintele reformei din partea clasei politice", a mai scris Lazea.
Referindu-se la lacomia mediului de afaceri beneficiar, el a afirmat ca acestia gasesc "nenumarate motive pentru a prelungi regimul preferential de care se bucura".
"Fie ca vorbim de detinatorii de microintreprinderi, de PFA-uri, de firme in domeniul imobiliar, de informaticieni care nu platesc impozitul pe venit, de constructori sau agricultori care nu platesc contributii sociale (dar beneficiaza de servicii medicale gratuite) etc., toti acestia gasesc nenumarate motive pentru a prelungi regimul preferential de care se bucura cu argumente de genul: 'Suntem o ramura/sector/tip de firma la inceput de drum si avem nevoie, in aceasta etapa, de sprijinul statului'. Or, adevarul este ca microintreprinderile beneficiaza de un regim preferential din 2002, informaticienii din 2004, sectorul hoteluri si restaurante din 2017, sectorul constructii din 2019 si numai agricultura si industria alimentara din 2022", a aratat economistul-sef al BNR.
El considera ca nicio facilitate data pentru infant industries nu este presupusa sa dureze la infinit si ea trebuie retrasa la un moment dat.
Referindu-se la argumentul "Prin aplicarea de cote de impozitare reduse, are loc o recunoastere a importantei pentru economie si societate a muncii pe care o depunem noi, cei din ramura favorizata", Valentin Lazea spune ca acesta "suna fals, intrucat importanta pentru economie a fost deja recunoscuta, prin nivelul peste medie al salarizarii (in IT, constructii) si prin profitabilitatea peste medie a firmelor respective - dar mai multe despre aceasta, in partea finala a articolului."
In ceea ce priveste argumentul: "Daca ne veti anula facilitatile fiscale, vom muta firma noastra peste hotare", oficialul BNR sustine ca acesta este "cel mai strigator la cer", in conditiile in care impozitarea din toate statele UE - cu exceptia Bulgariei - este mult mai mare decat in Romania.
"Cu alte cuvinte, noi, firmele, refuzam sa platim impozitul pe salarii de 10% (cel mai scazut din Europa), dar nu avem nici o problema de a plati impozite de 25, 30, 40% in alte state din Europa..... Adevarul este ca astept cu nerabdare (dar fara mari sperante) ziua in care un informatician va admite public ca este rusinos ca la salariile existente in ramura sa nu plateasca impozit pe venit sau un constructor care sa recunoasca public ca este jenant sa beneficieze de servicii medicale in conditiile in care nu cotizeaza deloc la ele sau un detinator de 9 microintreprinderi (3 ale sale, 3 ale sotiei, 3 ale fiului) ca beneficiaza de o gramada de scutiri, avand o profitabilitate cu mult peste 6% (break even point-ul pentru impozitul pe profit versus impozitul pe cifra de afaceri)", a argumentat Valentin Lazea.
Referindu-se la ideologia unei mari parti a analistilor si economistilor, oficialul BNR a afirmat ca, din pacate, multi analisti si economisti prefera sa trateze problema echilibrului bugetar de o maniera ideologica, iar procedand astfel pierd din vedere urgenta si dimensiunea problemei concrete care trebuie rezolvata.
El a spus ca sunt aduse tot mai des argumente de genul: "La stadiul sau de dezvoltare, Romania are nevoie de un stat minimal. Cand vom fi dezvoltati, ne vom permite un stat - si un buget - mai mari". In opinia sa, acest argument poate ca era valabil la inceputul anilor '2000, cand Romania avea un PIB (la paritatea puterii de cumparare) de 32% din media UE, nicidecum in 2023, cand am ajuns cu PIB (la PPC) de 72% din media UE.
"Analistii de care vorbim par sa uite, in mod deliberat, ca Romania este un stat membru al UE, adica a unei zone cu o puternica implicare a statului in zona de redistribuire. Favorizand o redistribuire redusa, in stilul american, analistii respectivi isi inchipuie ca Romania va deveni un fel de SUA; in realitate, cu redistribuire redusa, Romania va deveni un fel de Guatemala, Honduras sau El Salvador. Aplicati teoria statului minimal pe un public anglo-saxon si veti obtine SUA; aplicati teoria statului minimal pe un public latin si veti obtine Honduras-ul. Dar poate ca asta e ceea ce se doreste: cei privilegiati sa traiasca in cartiere bine pazite, cu politie, scoli si spitale private, fara vreo consideratie pentru restul populatiei....", a adaugat Lazea.
Referindu-se la argumentul "Orice corectie fiscala inseamna o crestere de taxe", culmea ipocriziei este ca cei care aparau introducerea cotei unice de impozitare in 2004 - 2005 sunt cei care acum apara disparitia ei de facto, intr-un sistem de impozitare regresiv, a afirmat oficialul BNR.
"Sa o spunem clar: eliminarea privilegiilor fiscale nu constituie o crestere a fiscalitatii, ci o revenire la normalitatea economica", a punctat Lazea.
In ceea ce priveste argumentul "Putem obtine corectia fiscala necesara numai prin reducerea cheltuielilor bugetare", specialistul BNR este de parere ca aceia care afirma asa ceva "au probleme cu matematica".
"Oricat ar fi de binevenita reforma pensiilor speciale, acesta nu are o magnitudine mai mare de 0,85 procente din PIB. Si, mai ales, nu se poate desfasura intr-un timp scurt, fara o perioada de tranzitie de cativa ani. Astfel incat castigurile bugetare din reforma pensiilor speciale pot fi estimate la maximum 0,15 - 0,20 procente pe an, in timp ce Romania are nevoie de 2 procente din PIB acum", a atras atentia acesta.
La fel stau lucrurile cu supra-angajarile din domeniul administratiei publice, mai ales in provincie, a continuat reprezentantul BNR.
"Dar, avand in vedere ca totalul salariilor bugetarilor reprezinta circa 8,5% din PIB, cu cat ar putea sa contribuie anual o reforma a sectorului bugetar? Poate cu 0,2-0,25% din PIB. Toate acestea trebuie puse in contextul in care apararea, clima, investitiile in infrastructura vor necesita, in anii urmatori, cheltuieli mult mai mari decat in prezent. Astfel, o reducere a deficitului bugetar pe partea de cheltuieli este mai mult decat iluzorie", considera Lazea.
In opinia sa, cu venituri fiscale de numai 27% din PIB (fata de 30% din PIB in cazul Bulgariei, respectiv 35-36% din PIB in cazul Cehiei, Poloniei si Ungariei), Romania nu poate oferi cheltuieli publice mai mici de 36-37 procente din PIB, iar in viitor nivelul acestor cheltuieli va creste inevitabil, de unde si necesitatea de a creste (masiv) veniturile bugetare.
Economistul-sef al BNR a mai facut referire la teama politicienilor privind consecintele reformei fiscale.
"Aceasta teama este intrucatva legitima, dar ne vom stradui sa o demontam cu argumente economice. Adevarul este ca politicienii platesc acum rodul multor ani de politici populiste, in care au dat cu ambele maini (si nu au luat cu nici una), invatand publicul votant cu mantra mizerabila 'vom vota cu cei care ne-au dat ceva', demna de o tara subdezvoltata", a notat el.
Referindu-se la un alt argument al politicienilor potrivit caruia "daca eliminam exceptarile de taxe, o multitudine de firme (si in special, IMM-uri) vor intra in faliment, generand somaj de masa", Lazea il demonteaza cu date financiare, la care precizeaza ca a contribuit Florian Neagu, noul director al Directiei stabilitate financiara din BNR.
"Pentru fiecare din ramurile analizate (agricultura si industria alimentara, constructii, IT, servicii , comert) pentru totalitatea firmelor in anul 2021, datele arata ca: marja operationala (definita ca profit impartit la cifra de afaceri) este consistenta, variind intre 5,2% in cazul comertului si 14,7% in cazul IT; IMM-urile au, de regula, marje operationale mai mari decat corporatiile din aceeasi ramura; in cadrul IMM-urilor, cea mai mare marja operationala o au IMM-urile micro, adica tocmai acelea presupuse a fi cele mai vulnerabile", a mai scris Lazea.
Ca atare, teama ca o inasprire a fiscalitatii va lovi cu precadere in jucatorii mici din economie nu se justifica, a afirmat economistul.
Referindu-se la argumentul: "Daca eliminam exceptarile de taxe, vom duce economia in recesiune", Valentin Lazea a precizat ca la momentul de fata, economia Romaniei creste cu 2,4% pe an, adica usor sub potential.
"Dar este normal sa fie asa, din moment ce avem un excedent de cerere in raport cu oferta interna de bunuri si servicii. Acest excedent de cerere genereaza inflatie si deficite externe. Pentru eliminarea lui ar fi necesara, la modul ideal, cresterea ofertei interne, dar aceasta se face incet in timp - si de aceea absorbtia fondurilor europene este imperios necesara. Pana una-alta, reechilibrarea economiei necesita masuri monetare si fiscale restrictive, oricat de 'ne-politic' ar suna aceasta. In definitiv, o economie, la fel ca un automobil, se conduce atat cu frana, cat si cu acceleratia si nu - cum si-ar dori unele capete infierbantate - apasand permanent doar pe acceleratie", a afirmat specialistul.
In orice caz suntem departe de o recesiune (crestere negativa a PIB) si chiar de o recesiune tehnica (crestere negativa timp de doua trimestre la rand), sustine Lazea.
La argumentul "Daca eliminam exceptarile de taxe, vor castiga alegerile viitoare partidele extremiste", Valentin Lazea raspunde: "Noi putem sa contra-argumentam ca, daca se iau acum masurile necesare, vom avea atat castiguri economice (deficit sub cel de anul trecut in anul acesta, si deficit de circa 4% din PIB in 2024 fara alte masuri suplimentare), cat si castiguri politice (mai este suficient timp pana la alegerile parlamentare si prezidentiale din toamna lui 2024), astfel incat efectul negativ al masurilor sa se disipeze. Din contra, daca nu se iau acum masurile respective, creste riscul necesitatii de a le lua in anul 2024, cu consecintele electorale de rigoare. Iar neluarea vreunei masuri nici in 2023, nici in 2024 va face din Romania urmatorul candidat la o asistenta din partea FMI si la o eventuala suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene". Pentru informatii suplimentare, click aici!
