INTERVIU: Obiectivele restructurarii ISC - eficienta, digitalizare si transparenta

 

- In primul rand, imi doresc un ISC transparent, in locul imaginii destul de nefavorabile pe care organizatia o are, in prezent, pe piata. Sunt mult lucruri bune care se intampla datorita ISC-ului. De la numirea mea ca inspector general, am fost in toata tara si am analizat personal problemele cu care se confrunta inspectoratele judetene si cele regionale, care inca mai exista. Problema care ma intereseaza cel mai mult este uniformizarea interpretarilor procedurilor si ale legilor, in general. Pentru ca ISC se confrunta cu aceasta chestiune. Un investitor care are un proiect in Satu Mare este tratat diferit de inspectori ai aceluiasi ISC care are aceeasi speta, de exemplu, in Constanta. Aceasta este una dintre temele pe care le am de rezolvat si, desigur, vom face acest lucru prin implementarea unui Program Operational de Capacitate Administrativa (POCA), pe care il avem in derulare. Este un proiect din fonduri europene, in valoare de 11 milioane de lei, menit sa rezolve, in mare parte, aceasta problema.

In al doilea rand, este foarte multa birocratie in sistem, care trebuie redusa. Si acest lucru poate fi facut prin digitalizare. Ma preocupa aceasta problema si sprijin intregul aparat care se ocupa de aceasta chestiune. Este evident ca, in actul de control, cu cat esti mai digitalizat, cu atat gresesti mai putin si deciziile sunt mult mai corecte. Si aceasta conteaza foarte mult: ca in piata sa se stie ca ISC este un organ care trebuie respectat, nu unul de temut. 

 

- Este nevoie de o alta abordare, sa incercam sa fim parteneri cu investitorul, beneficiarul sau antreprenorul, deci cu toti factorii implicati in realizarea constructiilor. Pe mine ma intereseaza, in final, ca toate constructiile sa fie de calitate. Si atunci, trebuie sa participam de la inceput in proiect, preventiv, sa ne asiguram din timp ca toate activitatile - de la proiectare, la receptie - sunt realizate corect si legal. Trebuie evitata blocarea proiectelor in timpul executiei, deoarece aceasta inseamna pierderi. In viziunea mea, ISC trebuie sa sprijine dezvoltarea, de orice natura, a unei investitii. Desigur, situatia este destul de dificil de gestionat mai ales in cazul dezvoltatorilor mai mici, care au diferite interese pe care noi nu le putem cunoaste la acest nivel. Stiu ca mai sunt inspectori care "inchid ochii" inclusiv in situatii in care apare un etaj in plus, si acest lucru evident nu este corect. Aceste situatii, bineinteles, nu vor putea fi evitate cu usurinta, insa multe dintre probleme pot fi rezolvate.

Incercam ca imaginea ISC sa fie cea corecta, dar sa intram si in fondul problemei, sa realizam niste lucruri. Pentru mine este foarte important sa nu depasim acea limita de toleranta care trebuie sa existe, adica sa dau drumul investitiei, dar sa respect efectiv autorizatia de construire, legile si reglementarile din constructii etc. Deoarece am avut posibilitatea sa fiu in Senat stiu ce inseamna legislatia. Am lucrat si ca vicepresedinte de consiliu judetean pe investitii, deci cunosc problemele din celalalt capat al mesei, stiu cu ce se confrunta autoritatile si, pentru ca am fost si investitor in mediul privat, am ajuns sa cunosc foarte bine cum se pun problemele, putand fi, deci, echilibrat. Am o viziune de ansamblu asupra pietei si multe idei pe care sper sa le pot implementa in acest mandat.

 

- Romania, din punct de vedere seismic are un nivel ridicat de risc. Din acest punct de vedere este foarte important sa fim pregatiti. Calitatea constructiilor este clar importanta. Problemele de fond sunt, insa, structura, rezistenta, dezvoltarea unor proiecte care sa respecte legea si regulile de proiectare/ construire. Cand am venit prima data la ISC si am stat de vorba cu specialistii, mi s-a confirmat ca, in cazul unui cutremur de intensitatea celui din 1977, exista riscul sa cada nu doar centrul Bucurestiului, ci chiar cladiri noi, construite in ultimii 30 de ani. Pentru ca a fost o perioada in care nu s-au respectat toate normele si autorizatiile de construire.

 

- Sunt foarte multi dezvoltatori seriosi, care respecta regulile in totalitate, dar mai apar si abuzuri din partea inspectorilor nostri, pe care imi doresc sa le eliminam integral. Sunt, insa, si foarte multi dezvoltatori care incearca sa pacaleasca. Poate nu pe structura de rezistenta, dar pe urbanism si prin nerespectarea autorizatiei de construire, si atunci inspectorii intervin si incearca sa redreseze situatia.

In linii mari, eu sunt optimist. Lucrurile se pot indrepta, sunt si foarte multe lucruri bune care se intampla, inclusiv programul de restructurare pe care il vom implementa la ISC si care va contribui, intr-o prima faza, la debirocratizare, dar care va avea si rol economic si decizional.

 

- Proiectul de lege ce stabileste reorganizarea ISC, prin desfiintarea inspectoratelor regionale si transferul angajatilor acestora, in limita posturilor disponibile, la inspectoratele judetene, a fost adoptat la jumatatea lunii iunie in Camera Deputatilor. Urmeaza, in continuare, votul in Senat si, probabil, legea va intra in vigoare din toamna. Proiectul vizeaza atat reducerea costurilor aferente functionarii ISC, fara a afecta insa activitatea de control, cat si eficientizarea activitatii institutiei.

Eu am preluat din mers acest proiect de eliminare a regiunilor din organigrama. Important este ca, dupa ce se elimina aceasta veriga, modul de organizare sa fie mai functional si mai putin birocratic. Aceasta este ideea si de aceea ne preocupam ca organigrama sa fie supla, astfel incat sa reducem birocratia si deciziile sa fie mai rapide. De multe ori se intampla ca existenta mai multor paliere decizionale sa creeze blocaje. 

Se vor elimina, astfel, cei 8 inspectori sefi regionali. ISC va prelua direct toate problemele din cele 41 de judete si din Bucuresti. Aparatul central va putea avea legatura directa cu judetele. Va fi mai greu de gestionat, dar acesta este rolul nostru. Si aici intervin avantajele digitalizarii, informatizarii. Programele vor trebui sa rezolve aceste probleme legate de mica birocratie si atunci lucrurile devin mult mai simple.

 

- Lipsa de specialisti in constructii este o problema cu care ISC se confrunta de foarte mult timp. Noi avem un numar de 565 de posturi de inspectori in constructii si sunt ocupate numai 395. Sunt 170 de posturi de inspectori vacante, de care este nevoie urgenta in contextul in care in anul 2020 a crescut numarul de obiective de investitii aflate in gestiune si va creste in continuare, odata cu noile programe europene si cu implementarea PNRR. Este o alta provocare pentru mine, sa incerc sa atrag in ISC cei mai buni specialisti in constructii, pentru a deveni inspectori. Iar acestia nu se formeaza usor, deoarece ei trebuie sa fie ingineri, buni specialisti in domeniu. Singura optiune pe care o avem este sa lucram cu debutanti, sa ii luam de pe santiere. Salariile din ISC sunt mici, un inspector cu grad superior castiga 5-6.000 de lei lunar, iar ingineri de aceeasi factura, la investitori sau executanti castiga de trei ori mai mult, de asemenea, in consiliile judetene si in primarii sunt platiti de doua ori mai bine. Este normal ca inginerii sa se indrepte catre acele structuri. Este o problema pe care vreau sa o discut la nivel guvernamental, pentru ca daca nu atragem oameni aici, este foarte riscant.

Am vazut ca, de exemplu, din comisiile de receptie la terminarea lucrarilor fac parte si inspectori din cadrul ISC, ceea ce inseamna ca exista o autoritate, dar si o mare responsabilitate din partea noastra. 

 

- In fiecare zi, la ISC primim mii de reclamatii, dar foarte multe dintre acestea sunt nefondate, sau tin de alte institutii. Chiar si asa, noi trebuie sa trecem prin ele, sa verificam aspectele semnalate sau sa le redirectionam. Le-am spus si colegilor sa incerce sa ajute oamenii, sa-i indrume, pentru ca acestia sa fie corect informati. In acelasi sens, incercam sa imbunatatim calitatea si cantitatea informatiilor care pornesc direct de la noi. Vom relansa si site-ul institutiei, care va fi mult mai complet si la indemana cetatenilor care sunt interesati de acest domeniu. 

Digitalizarea se va face tot prin POCA - ce prevede extinderea sistemului informatic integrat de management existent si simplifica procedurile ce vizeaza reducerea poverii administrative. Sunt niste lucruri necesare. Tot in POCA este inclusa si pregatirea profesionala a tuturor angajatilor, pentru care vom organiza cursuri de perfectionare. De asemenea, prin POCA vom finanta si achizitiile necesare si vom gestiona colectarea taxelor. Toate aceste componente duc la performanta, folosind tehnologii digitale.

Programul trebuie implementat pana la finalul anului 2022 si este deja destul de avansat. In toamna estimam ca vom incepe pregatirea profesionala a angajatilor. Acest program se va mula pe planul de reorganizare ca structura, bazandu-se pe implementarea unui mod de lucru digitalizat, informatic.

 

- Evolutia din ultimul an a sectorului de constructii este evidenta prin numarul de obiective pe care le avem in gestiune. In 2020, acest numar a crescut cu 20% comparativ cu nivelul celui din 2019. In acelasi timp, numarul de controale efectuate de ISC nu a crescut, desi ar fi fost necesar, dat fiind faptul ca pe multe santiere nu am putut ajunge din cauza pandemiei si a masurilor aferente. De pilda, in trimestrul al treilea din 2019 am desfasurat 6.130 de controale, avand in evidenta 116.795 de obiective. Spre comparatie, in 2020 am derulat 6.292 de controale, in contextul in care numarul de obiective a fost considerabil mai mare (134.789). Investitiile au avut, asadar, un trend ascendent, iar controalele trebuiau sa creasca, proportional. Pandemia si numarul redus de inspectori au facut, insa, ca numarul controalelor sa se mentina constant.

 

- Sunt investitii care sunt prioritare, proiecte care au o anumita valoare, care sunt finantate din fonduri europene sau de la bugetul de stat. Inspectorii sefi judeteni incearca, dupa un program foarte clar, sa distribuie aceste obiective. Sunt controale care se fac in faze determinante, adica in acea etapa a constructiei in care continuarea lucrarilor este hotarata de proiectant, executant si investitor, precum si, dupa caz, de inspectorul ISC. De exemplu, dupa realizarea structurii de rezistenta, un inspector ISC trebuie solicitat pentru ca, impreuna cu cei trei factori enumerati mai sus, sa aprobe continuarea lucrarilor. Aceasta este o faza determinanta.

Sunt solicitari foarte multe la receptia lucrarilor. Aici sunt foarte multe probleme in teritoriu, pentru ca nu avem timp si inspectori. Nu putem face fata la atat de multe investitii si procese-verbale care trebuie semnate la finalizarea lucrarilor. Aici as vrea sa insist sa schimbam putin legislatia, pentru ca pe noi ne intereseaza, in primul rand, sa avem o supraveghere in timpul executiei, ca sa stim ca, la sfarsit, lucrurile sunt in regula, si inspectorii sa poata semna, la final, receptia, ca invitati, nu ca membri de drept. Sunt niste controverse pe care va trebui sa le rezolvam.

Este foarte important sa se faca controale inca din faza de proiectare, sa eliminam cat mai timpuriu problemele din santiere.

Scopul nostru este sa fim parteneri cu dezvoltatorii, proiectantii si constructorii, cu toti factorii implicati, pentru atingerea obiectivului comun, calitatea in constructii, nu doar sa fim niste controlori care dau repede amenzi, sa intervenim doar in cazurile de rea credinta. Dar in momentul in care dezvoltatorul vrea sa faca treaba serioasa, el trebuie sa fie ajutat, indrumat. 

In linii mari, cred ca ISC trebuie sa aiba o vizibilitate mai buna, deoarece este un organ de control al statului foarte important pentru sectorul constructiilor, rolul sau fiind sa se asigure ca sunt respectate prevederile legale in domeniu, astfel incat constructiile sa fie de calitate si sa prezinte siguranta.