RO EN
Coșul este gol

Florin Citu: "Lectia crizei este ca trebuie sa iti pastrezi capacitatea de productie"

"Lectia crizei trecute a fost ca trebuie sa iti pastrezi capacitatea de productie. Cu totii am suportat costul reducerii profitului, ca sa pastram angajatii", a spus primul ministru Florin Citu, cu prilejul dezbaterii Confidex pe tema recuperarii post-pandemie si drumul spre o noua economie, ce a avut loc ieri.
"Cand am vazut ca putem gasi finantare internationala ne-am dat seama ca exista incredere in masuri si in economie, care ne-au dus la acest rezultat pozitiv. Toata lumea a lucrat impreuna. In 2021 economia trebuie sa inceapa sa stea pe picioarele ei, dar in continuare vom mai sprijini sectoare. O parte dintre masuri se mentin, dar incercam sa ajutam companiile sa se descurce. PIB-ul nominal a ramas cam acelasi, totusi venitul nominal la buget a fost similar cu 2019 cand aveam o economie care crestea", a mai spus Florin Citu.
La eveniment au mai participat Omer Tetik, CEO Banca Transilvania si Andrei Cionca, CEO Impetum Group.
 
Concluzii ale vorbitorilor
Managerii semnaleaza o ingreunare a accesului la finantare. Este acesta un fenomen conjunctural sau o tendinta?
Prim-Ministrul Romaniei, Florin Citu, despre situatia economica: "Este cea mai mare criza din ultimii 100 de ani. Ma bucura sa vad o evolutie pozitiva a increderii (n.r. Confidex) si ca managerii pun presiune pe guvern pentru a le sustine mai mult. Companiile care acceseaza aceste facilitati sunt cele care cred ca vor ramane in picioare dupa aceasta criza. Si nu sustinem companii care sunt neproductive. Fara IMM Invest ar fi fost dezastru in economie anul trecut.
Obiectivul a fost de la inceput sa mentinem functionala economia. Avem nevoie de increderea investitorilor, ca sa continue sa finanteze. Romania a trecut aceasta criza mai bine decat se astepta oricine. A fost un mix de masuri care au functionat, care nu au fost foarte restrictive si au lasat economia in miscare: companiile s-au descurcat mai bine, bancile au venit cu sprijin pentru economie, vaccinarea a incurajat si masurile guvernamentale au venit in completare. Avem 26% din PIB intermediere financiara, exista mult potential de crestere aici".
Despre bancabilitate: "Cred ca e o diferenta mare intre perceptie si realitate. Exista la momentul actual un nivel de creditare de 9% pentru persoane fizice si 8% pentru companii. Avem totusi o problema de bancabilitate, deoarece sunt companii care nu se califica la creditare, de aceea anul trecut am adoptat o ordonanta de urgenta si am creat motivatie pentru companii sa-si creasca capitalurile proprii si sa se poata imprumuta".
Accesul la creditare pe sectoare: "Exista zone mai afectate de criza, care au acces mai greu la finantare, de asta a aparut IMM Invest. Sunt sectoare ca transporturi, HORECA, agricultura, pentru care riscul e mai mare, iar noi venim langa antreprenori cu o garantie, ca impreuna sa facem lucrurile mai bine. Bineinteles ca nu toata lumea are acces la credite, pentru ca trebuie sa existe si capacitate de rambursare.
Agricultura are acces greu la creditare, iar in momentul de fata nu exista nici programe suficiente care sa ajute. Agro Invest face pentru companii ce face IMM Invest, dar special pentru agricultura, iar daca acest program functioneaza, plafonul va creste. La HORECA mai avem de lucrat, si la agentiile de turism, unde trebuie sa gasim si acolo programe si produse".
Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: "70-75% din credite au venit direct din IMM Invest. Romania a avut un an mai bun decat multe state europene, cu toate ca am avut o scadere de PIB. Creditele pentru IMM-uri au crescut cu 20%. In aceasta criza, spre deosebire de criza anterioara, toate bancile au anuntat ca vor sa faca parte din solutie si au avut lichiditate. Avem o linie speciala de creditare pe Agribusiness, plecam de la o baza buna".
 
 
K-shaped recovery. Sectoare castigatoare si sectoare pierzatoare in pandemie. Cum alocam sprijinul, cat de flexibile sunt IMM-urile romanesti in situatii de stres?
Prim-Ministrul Romaniei, Florin Citu: "Lectia crizei trecute a fost ca trebuie sa iti pastrezi capacitatea de productie. Cu totii am suportat costul reducerii profitului, ca sa pastram angajatii. Cand am vazut ca putem gasi finantare internationala ne-am dat seama ca exista incredere in masuri si in economie, care ne-au dus la acest rezultat pozitiv. Toata lumea a lucrat impreuna. In 2021 economia trebuie sa inceapa sa stea pe picioarele ei, dar in continuare vom mai sprijini sectoare. O parte dintre masuri se mentin, dar incercam sa ajutam companiile sa se descurce. PIB-ul nominal a ramas cam acelasi, totusi venitul nominal la buget a fost similar cu 2019 cand aveam o economie care crestea".
Despre mediul de afaceri si cultura antreprenoriala: "Lichiditatea in economie trebuie sa existe ca aceasta sa functioneze. Am folosit masura garantiilor ca ajutor. Statul nu este aici ca sa aleaga campioni in economie, ci este aici ca sa regleze mediul, iar campionii sa fie stabiliti in privat, in economie.
Vrem sa schimbam cultura in care ne raportam la faliment. In prezent, antreprenorul investeste gresit are o imagine negativa in economie, traieste o anumita stigma. Cred ca antreprenorii trebuie sa primeasca incurajare sa se dezvolte. Aceasta este cultura in care vrem sa mergem. Vad falimentul ca pe un mecanism de curatare a pietei. Sunt 700 de companii de stat care sunt in insolventa sub tot felul de forme. Trebuie sa avem curajul sa vedem care functioneaza si care trebuie scoase din economie".
Sustinerea sectoarelor. "Impozitul specific pentru HORECA nu a fost platit si planuim sa prelungim asta. Ne gandim sa prelungim acest beneficiu si dupa luna martie. Exista sprijin pentru HORECA si in IMM Invest, iar cele trei luni de somaj tehnic au mentinut locurile de munca, iar salariile celor care au revenit au fost sustinute in procent de 45% pentru inca trei luni".
Andrei Cionca, CEO Impetum Group: "Managerii romani, cultura si experienta manageriala ne fac sa fim pesimisti privind viitorul. Chiar si cand am vazut ca revenirea este mai rapida, suntem in continuare pesimisti, chiar daca vedem o recuperare intr-un V destul de optimist. Acest K shaped recovery poate fi influentat de politicile guvernamentale, in functie de sectoarele care sunt sustinute. E un moment extraordinar sa o luam de la zero in orice industrie".
Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: "Nu toate sectoarele sunt afectate similar. Unele sunt afectate structural, altele conjunctural. Cei afectati conjunctural trebuie ajutati. In cazul sectoarelor afectate structural trebuie sa ne gandim ce facem cu companiile, cu antreprenorii si cu angajatii. Trebuie sa adresam problemele mai profund. HORECA este afectata conjunctural, asa ca probabil isi va reveni rapid. Nu ne putem baza doar pe ajutor guvernamental, ci trebuie si sa ne ajustam business-urile".
 
 
Despre Valoarea Adaugata Bruta in mediul de stat vs. privat, cresterea salariilor si restructurare
Prim-Ministrul Romaniei, Florin Citu, despre companiile de stat: "Anvelopa salariala ramane la nivelul anului trecut, creste foarte putin. Competitia neloiala in mediul de stat are loc nu doar la nivel de salarizare, ci si la modul in care lucreaza companiile de stat. Transformarea digitala a statului este metoda prin care sa facem un stat suplu. Acum statul este o frana in dezvoltarea economiei. Am cerut reforme la companii de stat cu pierderi. Blocam cresterea salariilor la stat, si facem o noua lege a salarizarii. Cred ca Tarom va fi al doilea exemplu de succes. Directia in care merge aceasta companie este una corecta. Managerii companiilor de stat trebuie sa spuna clar daca pot si vor sa restructureze, iar daca nu, vor veni altii care sa o faca".
Andrei Cionca, CEO Impetum Group: "In primul rand ne gandim la restructurare operationala, iar apoi la o restructurare financiara a acestor companii de stat. Inca nu avem avem o situatie a companiilor de stat care au restructurat. Avem o radiografie clara a felului in care managerii privati au restructurat. 20% dintre manageri au trimis oamenii in somaj tehnic, 17% dintre manageri care au operat concedieri, 14% dintre ei au redus salarii, 55% dintre companii s-au digitalizat, 40% manageri romani au redus salarii, iar 20% dintre ei au renuntat la spatiile de birouri ca masuri de restructurare operationala. In pasul urmator al CONFIDEX am putea realiza un studiu similar pe companiile de stat, sa vedem ce masuri operationale au luat acestea si sa vedem cum opereaza cu datoriile istorice care s-au creat.
Am ales 31 de companii de stat aflate in dificultate (rezultat operational negativ in ultimii 3 ani), acestea au in total pierderi de 31 miliarde lei/ an, datorii totale de 11 miliarde lei si cifra de afaceri de 9 miliarde lei si 65.000 de angajati si familii care depind de ele. Dintre toate acestea, doar 5 au aplicat pentru masuri de restructurare financiara disponibile in legislatia romaneasca: 2 au apelat la dispozitiile OG6 pentru reducerea datoriilor la bugetul de stat, 1 a intrat in concordat preventiv si 2 au luat ajutor de stat de salvare sau restructurare.
Avem exemplul de succes al ROMAERO, o companie cu datorii la stat care nu mai platea nimic, si care prin OG6 a platit datorii la buget de stat de 77 milioane de lei. Dintr-o companie supra-indatorata, fara activitate operationala, aceasta s-a transformat intr-o companie bancabila, functionala".
 
 
Concurenta salariala stat vs. privat. Adaptabilitate si digitalizare
Prim-Ministrul Romaniei, Florin Citu: "Vom face o legatura intre performanta si salarizare in sectorul public. 1,2% din PIB este acum anvelopa cu salarii, suntem aproape de media europeana, problema este ca sunt prost distribuiti. Sunt de parere ca poti masura performanta in sectorul public, de exemplu prin interactiunea cu sectorul privat.
Salarizarea s-a dublat, dar perceptia asupra interactiunii cu mediul privat nu s-a schimbat. Sunt adeptul schimbarilor care vor face masurile obiective. Digitalizarea va face statul mai suplu. Ne bucuram cand oameni din sectorul privat vin in sectorul public, dar speram ca nu dintr-o idee gresita.
Trebuie sa incepem cu trei masuri mari: restructurarea companiilor cu pierderi, restructurarea salarizarii si digitalizarea, care vor schimba modul in care functioneaza statul. Vrem sa construim un stat care functioneaza si este competitiv".
Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: "Trebuie sa atraga si statul oameni competenti, iar pentru asta trebuie sa platim pretul la valoarea pietei. Statul nu trebuie sa fie cel mai mare investitor in economie, ci trebuie sa ajute sectoarele cele mai afectate".
 
Directii majore de dezvoltare pentru un nou mare ciclu economic. Cum iesim din situatia asta si cum va arata revenirea?
Prim-Ministrul Romaniei, Florin Citu: "Trebuie sa construim un sistem economic flexibil. In criza anterioara am avut un soc pentru ca nu eram flexibili, dar daca avem un sistem flexibil si se pot muta lucruri dintr-un sector in altul, construim un sector economic rezilient. Trebuie sa lasi companiile sa mearga si in directia in care vor pierde, dar si sa le sprijini cand se intampla asta".
Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: "Foarte multi vorbesc despre revenirea la 2019, noi ne concentram pe cum trebuie sa arate lucrurile in 2022. Mult mai multe sectoare vor fi digitalizate. Vor fi multe schimbari in munca oamenilor. Vom investi mai mult in energie verde, in digitalizare. Exista posibilitatea ca Romania sa fie un hub de digitalizare si sper sa fim si un hub comercial pentru Europa. Vad un interes tot mai mare din parte investitorilor straini, nu doar a investitorilor mici. Nu cred ca va fi o problema de acces la finantare, ci de ce vrem sa facem cu industriile in care functioneaza. In agribusiness incercam sa gasim solutii. In sectorul HORECA recomandam ca statul sa aiba grija mai mare, pentru ca sunt multe alte businessuri afectate acolo".
Andrei Cionca, CEO Impetum Group: "Romania are foarte mult potential de dezvoltare. Agricultura este mult sub potentialul ei. Multe companii sunt intr-o stare de dificultate. Structura lor de capital nu le ajuta sa se dezvolte, iar bancile nu pot sa le ajute mereu. O ideea buna ar fi un fond de investitii controlat de stat, care ar genera o explozie pentru companiile romanesti.
Investitii in companii in tehnologie este un alt domeniu cu miza mare. Exista un imens bazin de talente in programare in Romania. Daca reusim sa punem capital in spatele acestor oameni, putem reusi o crestere similara cu cea pe care a avut-o Israelul – de 10 ori crestere a banilor veniti din afara. Polonia face deja asta si investeste in startup-uri, ar trebui sa vina si randul Romaniei.
Adresez o invitatie mediului de afaceri sa ni se alature in acest demers trimestrial si sa completeze studiul CONFIDEX, care ne da puterea de a lua decizii informate si bazate pe informatii de actualitate in mediul de business si in economie".
 

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter