EH: Economiile avansate vor continua sa depaseasca pietele emergente in 2022

Redresarea post-criza ramane robusta, dar continua sa fie inegala din cauza discrepantelor tot mai mari intre economiile avansate si cele emergente. Analistii Euler Hermes se asteapta ca incertitudinea legata de omicron sa reduca cresterea PIB-ului in economiile avansate cu -0,3 puncte procentuale in primul trimestru al acestui an, dar si sa creasca perturbarile in ceea ce priveste forta de munca si comertul global.

Economiile avansate vor continua sa genereze mai mult de jumatate din cresterea PIB-ului global (cu +2,2 pp in 2022 si +1,6 pp in 2023), in timp ce pietele emergente vor ramane in urma – pentru prima data de la criza financiara globala. Prognoza analistilor privind PIB-ul pentru anul 2022 ramane neschimbata, zona euro si SUA inregistrand cresteri de +4,1% si, respectiv +3,9%. In ceea ce priveste rata de crestere a Chinei, aceasta scade la +5,2% in 2022. Astfel, China va avea cea mai mica contributie la cresterea PIB-ului global din 2015 (excluzand anul 2020, cand contributia a fost de doar 0,9 puncte procentuale), generand efecte negative asupra pietelor emergente a caror redresare va fi superficiala in comparatie cu crizele anterioare.

Analistii se asteapta ca PIB-ul real din tarile emergente ale Europei sa creasca cu +3,3% in 2022 si cu +3,4% in 2023 (dupa o crestere cu +5,6% in 2021). Valul patru al crizei generate de virusul SARS-CoV-2 a lovit Europa in trimestrul patru si continua inca in Cehia, Slovacia, Ungaria, Croatia, Polonia, Turcia si Rusia. Cu toate acestea, masurile de preventie si protectie impotriva Covid-19 raman moderate, fiind mai putin stricte decat in timpul valurilor anterioare.

Inflatia este de asteptat sa atinga varful in primul trimestru din 2022. Politica monetara va continua sa fie conservatoare, dar, cu toate acestea, ratele de schimb ale statelor membre UE vor ramane in general stabile. Leul romanesc si HUF-ul maghiar pot fi partial afectate de practicile restrictive ale bancilor nationale, din cauza marjei de libertate a politicii fiscale care difera pe fondul cresterii nivelului datoriei publice. Sprijinul politic va fi eliminat treptat, desi economiile care inregistreaza datorii moderate (de exemplu Cehia, Polonia, Slovacia, Rusia) pot continua, daca si dupa cum este necesar. Forintul maghiar si zlotul polonez au fost monedele care au scazut cel mai mult fata de euro fiind afectate de tensiunile din relatia cu UE. Cu toate acestea, curbele forward indica deprecieri timide in 2022, care ar putea fi mai mari in Ungaria si Romania decat in Polonia si Cehia. In ansamblu, bancile centrale au fost proactive in cresterea ratelor dobanzilor si combaterea inflatiei.

In acelasi timp, membrii UE vor beneficia de finantare NGEU, cu un impact de +0,25 pp asupra cresterii anuale a PIB-ului real in perioada 2022-2023.

In Europa emergenta, majoritatea tarilor vor inregistra excedente de cont curent sau deficite mici, cu exceptia Romaniei.

”In ultimele luni din 2021, economia Romaniei a recuperat din avantul pierdut in trimestrul anterior, revenind spre o crestere anuala a PIB-ului de aproximativ +7%, in linie cu prognozele anterioare. Desigur, efectul de baza trebuie avut in vedere atunci cand comparam cu anul 2020, alternand un efect negativ cu unul pozitiv (daca ne amintim de revenirea abrupta din trimestrul III, urmata de o crestere lina sau aproape de stagnare in trimestrul IV al anului de inceput pandemic). Surprinzatoare este inflatia care a aparut brusc, dar in linie si cu titlul filmului de mai sus. Initial, temerile privind aparitia puseului inflationist au fost subestimate ca fiind un fenomen temporar si, in acelasi timp, secundar recuperarii economice, venind dupa eforturi sustinute in a combate efectele economice ale pandemiei din primele trimestre ale anului 2020.

Desi maximul inflationist s-ar putea materializa la nivelul trimestrului II al acestui an, odata cu ridicarea masurilor de sprijin ale statului, aferente costurilor crescute ale energiei, incetinirea inflatiei in a doua jumatate a anului se bazeaza pe cateva ipoteze optimiste sau scenarii incerte.”, a declarat Mihai Chipirliu (foto), CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

Primul scenariu se refera la o productie agricola record, cel putin pe segmentele mai importante (grau, porumb dar si altele), care contribuie la o incetinire a cresterii preturilor produselor aferente in lunile de vara-toamna. Istoria recenta de anul trecut arata ca reversul se poate intampla chiar si cu o productie buna, daca infrastructura de consum intern nu este suficient de dezvoltata. Al doilea scenariu are in vedere efectul pozitiv pe care fondurile venite din PNRR le-ar putea aduce economiei si sectorului constructiilor in mod special. Modul in care vor fi implementate aceste programe pentru a putea produce efectele dorite coroborat cu blocajele fortei de munca necesare si evitarii aparitiei unor noi focare pandemice (deloc de ignorat in cazul Romaniei) nu trebuie neglijat.

Nu in ultimul rand, cresterea economica, care este de asteptat sa treaca de 4% in 2022, ar putea mentine Banca Nationala „ostatica” fata de misiunea sa expresa de a tine preturile sub control. Masura drastic nepopulara de a majora dobanda de politica monetara spre minim 4-5% fata de actualul nivel de 2% ar putea fi amanata, creand potentialul de a avea un avant brusc in cazul in care efectele pozitive sperate mai sus nu se vor indeplini. In aceste conditii, ipotezele cel mai probabil a se indeplini par mentinerea presiunii de depreciere asupra monedei nationale (in conditiile mentinerii unui deficit generos de cont curent) si inrautatirea conditiilor de acces asupra surselor de finantare. La nivelul statului, ultimul efect ar putea genera intarzierea platilor catre furnizori, cu efect in lant asupra economiei. La nivel privat, creditele bancare ar deveni mai scumpe daca nu si mai greu de accesat, influentand defavorabil si creditul furnizor.

 

In ceea ce priveste comertul global, acesta va fi perturbat de blocajele fortei de munca si ale lantului de aprovizionare, amplificate de omicron. Se previzioneaza ca volumul comertului global va creste cu +5,4% in 2022 si cu +4,0% in 2023. In urmatoarele luni este de asteptat ca o parte din valoarea adaugata pierduta de sectoarele afectate grav, cu posibilitati limitate de telemunca si inflatie mai mare determinata de lantul de aprovizionare din cauza deficitelor de productie din China, sa reprezinte aproximativ o treime din cresterea inflatiei de la 1,5 pp pana la 2,0 pp in zona euro, SUA si Marea Britanie. Analistii se asteapta in continuare la un punct de cotitura in a doua jumatate a acestui an din cauza unei scaderi a cheltuielilor consumatorilor pentru bunuri de folosinta indelungata, a lipsurilor mai mici de inputuri cauzate de stocurile care revin la (sau chiar depasesc) nivelurile de dinainte de criza in majoritatea sectoarelor si din cauza timpilor de livrare mai scurti, deoarece capacitatea mai mare usureaza constrangerile de transport.

Cu toate acestea, la fel ca in filmul Don’t look up al carui titlu a fost imprumutat pentru acest raport, dinamica actuala de crestere ar putea sa impiedice analistii economici sa priveasca cu optimism faza actuala a redresarii. Economiile avansate vor continua sa genereze mai mult de jumatate din cresterea PIB-ului global (+ 2,2 pp in 2022 si + 1,6 pp in 2023), in timp ce pietele emergente au un ritm incet in ceea ce priveste redresarea globala – pentru prima data de la criza financiara. Este de asteptat ca aceasta divergenta sa continue pe termen mediu, deoarece ratele inca scazute de vaccinare vor continua sa expuna economia globala la o volatilitate ridicata si la intarzieri ale redresarii din cauza riscului de evolutii ulterioare a variantei Covid-19.

Dezechilibrele externe au scazut la exportatorii de marfuri si vor ramane moderate in acest an, datorita unei redresari puternice a cererii din economiile avansate. Cu toate acestea, exista cateva exceptii: tarile care depind puternic de importurile de energie (impactul curbei J) continua sa inregistreze o crestere a deficitelor de cont curent comparativ cu 2020. Acestea se vor ameliora in 2022 in Africa, Tunisia, Maroc, Egipt si Burkina Faso.

In Orientul Mijlociu, soldurile externe s-au imbunatatit datorita diminuarii temerilor legate de cresterea pretului petrolului, in ciuda deficitelor ridicate din Bahrain, Iordania si Oman. Asia emergenta, India, Indonezia si Filipine sunt singurele tari care se asteapta sa inregistreze deficite de cont curent in urmatorii cativa ani, dar acestea nu vor depasi 2% din PIB pana in 2023.

 

In acelasi timp, analistii previzioneaza o scadere a inflatiei in acest an, pe masura ce redresarea se amplifica, reflectand in principal eliminarea treptata a factorilor tranzitorii si scaderea preturilor la energie din semestrul doi. BCE si Fed considera ca inflatia in crestere este nestructurala, dar confirma ca acum dureaza mai mult si are o traiectorie mai incerta decat se astepta initial¹. Dezechilibrele generalizate dintre cerere si oferta vor mentine inflatia ridicata pana la jumatatea anului 2022, atat pe pietele dezvoltate, cat si pe cele emergente. Este de asteptat ca inflatia sa scada in acest an, pe masura ce redresarea continua, reflectand in principal eliminarea treptata a factorilor tranzitori, diminuarea efectelor de recuperare a cererii de bunuri si scaderea preturilor la energie din a doua jumatate a anului. Anul acesta, impulsul fiscal in Europa va fi mai puternic decat in SUA, dar se va diminua rapid pe masura ce majoritatea tarilor isi incep drumul spre consolidarea economiei. Astfel, majoritatea tarilor cu piete emergente reduc deficitele bugetare si reconstruiesc spatiul fiscal, dar exportatorii de marfuri raman vulnerabili in fata diminuarii cererii externe din China.

In ciuda puterii reale de cumparare negative, economiile in exces ale gospodariilor vor continua sa sustina consumul in perioada 2022-2023, in special in Europa. In fata noilor focare si variante Covid-19, cererea retinuta care s-a transformat in consum suplimentar a atins 20 de miliarde EUR in Italia (+1,2 puncte procentuale din PIB) si 5,4 miliarde EUR in Tarile de Jos (+0,8 puncte procentuale din PIB) in 2021. In Franta, Belgia si Germania, ridicarea restrictiilor in timpul verii a sporit PIB-ul cu aproximativ +0,5 pp. In timp ce rata de economisire a atins nivelul de dinaintea crizei in SUA la sfarsitul anului 2021, aceasta ramane cu +6 puncte procentuale peste rata de 19% din UE.

 

In ceea ce priveste politica monetara, presiunile inflationiste actuale din economiile avansate implica o atitudine monetara putin mai agresiva, fara o modificare fundamentala a ciclului de crestere asteptat. In timp ce in tarile emergente cheie cresc deja ratele, bancile centrale din economiile avansate au fost precaute cu privire la retragerea stimulentelor monetare. Analistii Euler Hermes se asteapta ca Fed sa inceapa un ciclu de inasprire de doi ani in trimestrul doi. Cresterea recenta a randamentelor pe termen lung din SUA indica faptul ca pietele anticipeaza o pozitie monetara mai agresiva, ceea ce a crescut si volatilitatea preturilor pe pietele de obligatiuni.

Cresterea treptata a ratelor va continua sa ofere un mediu propice, dar din ce in ce mai fragil pe piata de capital. Primele de risc neschimbate sau chiar mai mici, ratele reale ale dobanzilor in scadere si economiile in exces au sustinut conditiile de finantare favorabile si au ajutat activele riscante sa depaseasca performanta, in timp ce activele cu venit fix au avut probleme pe fondul asteptarilor inflationiste in crestere. Cu toate acestea, sentimentul de risc pozitiv care sta la baza evaluarilor istorice ridicate de pe pietele de actiuni vine cu o volatilitate in crestere a pietei si ramane dependent de dinamica continua a cresterii si de eliminarea treptata a masurilor de politica legate de criza.

 

Stimulentele fiscale in majoritatea tarilor, inclusiv in SUA sunt in scadere. Pentru a sustine cererea interna si a atenua impactul pietei imobiliare, China si-a relaxat politica monetara. Majoritatea tarilor emergente si-au imbunatatit politica fiscala datorita veniturilor guvernamentale mai mari prin reluarea remitentelor, a veniturilor din export precum si print intrarile de capital. In 2021, deficitele bugetare s-au redus in aproape toate tarile emergene comparativ cu 2020, cu exceptia Nigeriei, Tunisiei, Cehiei, Slovaciei, Letoniei si a mai multor economii asiatice emergente. Cu toate acestea, deficitele bugetare curente, materializarea datoriilor contingente (de la intreprinderile de stat si imprumuturile garantate de stat), dar si cresterea costurilor serviciului datoriei intr-un mediu cu rate ale dobanzilor mai mari, vor conduce la acumularea datoriei publice. Argentina si Brazilia in America Latina; Tunisia si Ghana in Africa; Bahrain, Iordania, Oman in Orientul Mijlociu si Sri Lanka, Pakistan, Filipine si India in Asia emergenta vor fi puncte fierbinti pentru sustenabilitatea datoriilor in 2022.

Pentru T3 2021, deflatorul PCE din SUA a scazut la o rata anuala de 5,3% t/t (in scadere de la 6,5% in trimestrul precedent) pe fondul extinderii presiunilor salariale, dar indicele costului ocuparii fortei de munca a crescut. Acest lucru ridica indoieli cu privire la faptul ca inflatia continua sa se situeze in mod persistent sub obiectivul pe termen lung de 2% al Fed, avand in vedere recuperarea din urma accelerata in timpul crizei Covid-19.