Comisia Europeana a adoptat, astazi, un pachet de propuneri care sa pregateasca politicile UE in domeniul climei, al energiei, al exploatarii terenurilor, al transporturilor si al impozitarii, astfel incat, pana in 2030, emisiile nete de gaze cu efect de sera ale Uniunii sa scada cu cel putin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. Realizarea acestor reduceri ale emisiilor in urmatorul deceniu este esentiala pentru ca Europa sa devina primul continent neutru din punct de vedere climatic pana in 2050 si pentru a transpune in realitate angajamentele Pactului verde european. Prin propunerile de astazi, Comisia prezinta instrumentele legislative care vor contribui la atingerea obiectivelor convenite in Legea europeana a climei si la transformarea fundamentala a economiei si societatilor pentru un viitor echitabil, verde si prosper.Propunerile de astazi vor permite accelerarea ritmului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera in urmatorul deceniu. Acestea prevad: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii in noi sectoare si inasprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporita a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiente energetice; implementarea mai rapida a modurilor de transport cu emisii scazute si a infrastructurii si a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; masuri menite sa impiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon si instrumente pentru conservarea si consolidarea absorbantilor nostri naturali de carbon.
● Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabileste un pret pentru emisiile de carbon si reduce in fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. In ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6% a emisiilor provenite din productia de energie electrica si a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astazi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor sa fie redus si mai mult, iar rata anuala de reducere a emisiilor sa fie majorata. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptata a alocarilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviatiei si alinierea la Schema mondiala de compensare si de reducere a emisiilor de carbon pentru aviatia internationala (CORSIA) si includerea pentru prima data a emisiilor generate de transportul maritim in EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii in sectorul transportului rutier si al cladirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distributia combustibililor destinati transportului rutier si pentru cladiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare si al Fondului pentru modernizare.
● In completarea cheltuielilor substantiale prevazute in bugetul UE pentru actiunile climatice, statele membre ar trebui sa canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii catre proiecte din domeniul climei si al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil in transportul rutier si in sectorul cladirilor ar trebui alocat catre actiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei masuri asupra gospodariilor vulnerabile, a microintreprinderilor si a utilizatorilor mijloacelor de transport.
● Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede, pentru fiecare stat membru, obiective mai ambitioase de reducere a emisiilor in sectoarele cladirilor, transportului rutier si transportului pe caile maritime interne, agriculturii, deseurilor si micii industrii. Aceste obiective sunt fixate tinandu-se cont de situatia initiala si de capacitatile diferite ale fiecarui stat membru si se bazeaza pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel incat sa se asigure eficienta costurilor.
● Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidara de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosfera, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura si agricultura stabileste, in acest, sens un obiectiv general al UE in materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanti naturali, corespunzand unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 pana in 2030. Obiectivele nationale de reducere a emisiilor prevad obligatia statelor membre de a proteja absorbantii de carbon si de a consolida rolul acestora, astfel incat obiectivul sa poata fi atins. Pana in 2035, UE ar trebui sa isi propuna sa atinga neutralitatea climatica in sectoarele exploatarii terenurilor, silviculturii si agriculturii, inclusiv in ceea ce priveste emisiile agricole, altele decat cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea ingrasamintelor si de cresterea animalelor. Strategia UE pentru paduri isi propune sa amelioreze calitatea, cantitatea si rezilienta padurilor din UE. Strategia sprijina silvicultorii si bioeconomia forestiera, punand, in acelasi timp, accentul pe exploatarea forestiera durabila si utilizarea durabila a biomasei, precum si pe conservarea biodiversitatii. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci in intreaga Europa pana in 2030.
● Intrucat productia si utilizarea energiei reprezinta 75% din emisiile UE, este esential sa se accelereze tranzitia catre un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambitios, respectiv ca 40% din energia noastra sa fie produsa din surse regenerabile pana in 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv si sunt propuse tinte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile in sectorul transporturilor, pentru sistemele de incalzire si racire, in cladiri si in industrie. In vederea atingerii obiectivelor noastre climatice si de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie sa elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care sa respecte principiul utilizarii in cascada a biomasei lemnoase.
● Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile si a combate saracia energetica, Directiva privind eficienta energetica va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambitios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul in care sunt stabilite contributiile nationale si va impune statelor membre o tinta obligatorie anuala in materie de economisire a energiei aproape dubla fata de cea din prezent. Sectorul public va trebui sa renoveze 3% din cladirile sale in fiecare an pentru a impulsiona valul de renovari, a crea locuri de munca si a reduce consumul de energie si costurile pentru contribuabili.
● Trebuie sa se recurga la o combinatie de masuri pentru a se aborda problema cresterii emisiilor in transportul rutier, in plus fata de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile si camionete va accelera tranzitia catre o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligatiei ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi sa scada cu 55% in 2030 si cu 100% in 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi inmatriculate incepand cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul ca, oriunde in Europa, conducatorii auto isi vor putea incarca sau alimenta vehiculele de la o retea fiabila, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligatia sa extinda capacitatea de incarcare, aliniind-o la volumul vanzarilor de automobile cu emisii zero, si sa instaleze statii de incarcare si alimentare la intervale regulate pe autostrazile principale: la fiecare 60 km pentru incarcarea cu energie electrica si la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
● Combustibilii folositi in aviatie si in transportul maritim sunt surse importante de poluare si necesita, de asemenea, actiuni specifice, in plus fata de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede ca aeronavele si navele trebuie sa aiba acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curata in principalele porturi si aeroporturi. Initiativa ReFuelEU in domeniul aviatiei ii va obliga pe furnizorii de combustibili sa foloseasca combustibili amestecati intr-o proportie tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reactie in aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scazute de dioxid de carbon, cunoscuti sub denumirea de e-combustibili. In mod similar, initiativa FuelEU in domeniul maritim va stimula utilizarea pe scara larga a combustibililor maritimi durabili si a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind continutul de gaze cu efect de sera al energiei utilizate de navele care fac escala in porturile europene.
● Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie sa protejeze si sa imbunatateasca piata unica si sa sprijine tranzitia verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitarii produselor energetice la politicile UE in domeniul energiei si al climei, promovand tehnologiile curate si eliminand practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe si de cote reduse de impozitare, practici care incurajeaza in prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizeaza reducerea efectelor daunatoare ale concurentei fiscale in domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai putin daunatoare pentru crestere decat impozitele pe veniturile din munca.
● Nu in ultimul rand, un nou mecanism de ajustare la frontiera in functie de pretul carbonului va stabili un pret pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel incat sa ne asiguram ca actiunile ambitioase adoptate in Europa in domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon in alte parti ale lumii. Acest lucru va garanta faptul ca reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scadere globala a emisiilor, in loc sa deplaseze productia cu emisii ridicate de dioxid de carbon in afara Europei. Scopul urmarit este si de a incuraja luarea unor masuri similare in sectoarele industriale din afara UE si de catre partenerii nostri internationali.
O tranzitie echitabila din punct de vedere social
In timp ce, pe termen mediu si lung, beneficiile politicilor UE in domeniul climei contrabalanseaza in mod clar costurile acestei tranzitii, politicile climatice risca sa exercite pe termen scurt o presiune suplimentara asupra gospodariilor vulnerabile, a microintreprinderilor si a utilizatorilor de mijloace de transport. Prin urmare, modul in care sunt concepute politicile din pachetul de astazi asigura o repartizare echitabila a costurilor legate de combaterea schimbarilor climatice si adaptarea la acestea.
In plus, instrumentele de tarifare a carbonului genereaza venituri care pot fi reinvestite pentru a stimula inovarea, cresterea economica si investitiile in tehnologii curate. Se propune instituirea unui nou Fond social pentru clima, care sa ofere finantare specifica statelor membre pentru a-i ajuta pe cetateni sa isi finanteze investitiile in eficienta energetica, pentru achizitionarea de noi sisteme de incalzire si racire si intr-o mobilitate mai putin poluanta. Fondul social pentru clima ar urma sa fie finantat din bugetul UE, utilizand 25% din veniturile care se preconizeaza ca vor fi obtinute din comercializarea certificatelor de emisii pentru cladiri si pentru combustibilii destinati transportului rutier. Fondul va pune la dispozitia statelor membre 72,2 miliarde euro pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifica a cadrului financiar multianual. Incluzand si propunerea de a completa aceasta finantare cu contributii echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma sa mobilizeze 144,4 miliarde euro pentru o tranzitie echitabila din punct de vedere social.
Provocarea principala a tranzitiei verzi a Europei este de a asigura faptul ca beneficiile si oportunitatile pe care le ofera sunt accesibile tuturor, cat mai rapid si mai echitabil posibil. Prin utilizarea diferitelor instrumente de politica disponibile la nivelul UE, ne putem asigura ca ritmul schimbarii este suficient de alert, fara sa aiba insa un efect prea perturbator.
***
Pactul verde european, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabileste obiectivul ca Europa sa devina primul continent neutru din punct de vedere climatic pana in 2050. Legea europeana a climei, care intra in vigoare luna aceasta, consacra in legislatia obligatorie angajamentul UE fata de neutralitatea climatica si obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de sera cu cel putin 55% pana in 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-si reduce emisiile nete de gaze cu efect de sera cu cel putin 55% pana in 2030 a fost comunicat CCONUSC in decembrie 2020 ca fiind contributia UE la indeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.
Gratie legislatiei UE existente in domeniul climei si al energiei, emisiile de gaze cu efect de sera ale UE au scazut deja cu 24% fata de 1990, in timp ce economia UE a crescut cu peste 60% in aceeasi perioada, decupland cresterea de emisii. Acest cadru legislativ care si-a dovedit eficacitatea sta la baza noului pachet legislativ.
Comisia a realizat evaluari ample ale impactului inainte de a prezenta aceste propuneri pentru a analiza oportunitatile si costurile tranzitiei verzi. In septembrie 2020, o evaluare cuprinzatoare a impactului a stat la baza propunerii Comisiei de a majora obiectivul UE de reducere a emisiilor nete pentru 2030 la cel putin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. S-a demonstrat in acest fel ca acest obiectiv este nu numai realizabil, ci si benefic. Propunerile legislative de astazi sunt sustinute de evaluari detaliate ale impactului si iau in considerare relatia de interdependenta cu alte documente din pachet.
Bugetul pe termen lung al UE pentru urmatorii sapte ani va sprijini tranzitia verde. Un procent de 30% din programele din cadrul financiar multianual 2021-2027, ingloband 2.000 de miliarde de euro, si din programul NextGenerationEU este destinat sprijinirii actiunilor climatice; un procent de 37% din cele 723,8 miliarde euro (in preturi curente) ale Mecanismului de redresare si rezilienta, care va finanta programele nationale de redresare ale statelor membre in cadrul NextGenerationEU, este alocat actiunilor climatice.
