Fata de ultimele informatii aparute in spatiul public, cu referire la articolul publicat azi, 9 septembrie 2020, de Agerpres sub titlul CDR: Proiectul de lege pentru transferul cu titlu gratuit al terenului din zona Romexpo eludeaza mediul concurential din Romania, CCIR aduce urmatoarele precizari:Reaminitim faptul ca CCIR este o institutie reprezentativa pentru mediul de business romanesc, a carei arie de activitate, impusa prin lege, este aceea de a sustine si promova mediul de afaceri si antreprenoriatul autohton. In ultimii 150 de ani CCIR a reprezentat principalul for de sprijinire a afacerilor din Romania.
Asa cum s-a incercat a fi detaliat prin comunicatul de presa emis la sfarsitul saptamanii trecute, inclusiv prin lansarea proiectpentruromania.ro, care expliciteaza proiectul investitional avut in vedere de CCIR, terenul in discutie, pe care este amplasat Complexul Expozitional Romexpo, nu este unul viran si nici unul liber de sarcini, regimul juridic al acestuia atestand pana in anul 2053 dreptul de folosinta al Camerei de Comert si Industrie a Romanei. In acest context, singura institutie care a efectuat demersuri pentru reglementarea situatiei juridice a terenului prin raportare la demersul investitional a fost, incepand cu anul 2015 si pana in prezent, in mod exclusiv CCIR, perioada in care mediul concurential la care CDR face referire, a lipsit din peisajul, fie el real investitional, ori cel care intentioneaza sa creeze confuzie in randul opiniei publice.
In opinia CCIR, fundamentele economice si nu numai ale proiectului sunt suficient detaliate, explicitate si, de altfel, mediatizate prin publicarea, la sfarsitul saptamanii trecute a site-ului dedicat proiectului - proiectpentruromania.ro.
Astfel, asa cum s-a mai precizat, aducerea la bugetul de stat si a celui local a 545 de mil. de euro, cel putin pentru perioada de constructie a proiectului, reprezinta, suntem convinsi, un fundament economic solid si, in nici un caz, o lipsa a acestuia.
Trebuie subliniat din nou, faptul ca in lipsa proiectului investitional menit sa genereze cel putin 32.000 de noi locuri de munca, alternativa este cea oferita de prezent, pana cel putin pana in anul 2053, cand, evident, dreptul de folosinta al CCIR poate fi prelungit. Cel putin incepand cu anul 2015, CCIR isi doreste mai mult decat simpla folosinta a terenului in forma ei actuala si anume isi doreste sa construiasca si, implicit, sa dezvolte zona prin proiectul propus. Beneficiile, asa cum aratam, sunt pentru comunitate si pentru dezvoltarea acesteia, cifra investitiei de aproximativ 2,87 miliarde de euro fiind relevanta in peisajul investitional actual.
Proiectele - de lege si cel investitional, nu pot fi discriminatorii pentru alti investitori in conditiile in care, pentru cei cu adevarat interesati, pe de o parte, dreptului de folosinta al CCIR asupra terenului le atesta si intareste convingerea ca aceasta este indreptatita sa primeasca cu titlu gratuit terenul pentru dezvoltarea zonei si, pe alta parte, investitorii seriosi cred cu tarie in beneficiile aduse de concurenta onesta si deschisa, in conditiile in care in zona in discutie aceasta este diversificata prin prezenta activa a multora dintre ei.
Indoielile si intrebarile CDR vizand corectitudinea si transparenta procedurala a Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem si unica autoritate legiuitoare a Romaniei, nu le comentam, in conditiile in care potrivit legii, CCIR este apolitica, insa consideram ca acest gen de afirmatii nu pot avea decat acelasi scop pe care l-am mai remarcat si reclamat deopotriva, acela de a induce confuzie in opinia publica, fapt pe care continuam sa il dezaprobam.
Vrem sa mai remarcam un singur lucru - se vorbeste in contextul aratat, de incercare de tulburare a apelor, fata de care ne angajam sa revenim de fiecare data, in incercarea de a le limpezi, de faptul ca, prin proiectul de lege, i s-a dat CCIR terenul gratuit. Ceea ce se ascunde sau nu se comenteaza, este faptul ca terenul, intr-adevar, se transmite CCIR, cu titlu gratuit, insa fara posibilitatea pentru aceasta de a-l vinde sau ipoteca pentru 49 de ani, deci pana in 2069 inclusiv.
Care este diferenta fata de situatia actuala a terenului, pentru care CCIR are garantat dreptul de folosinta pana in 2053, insa nu are dreptul de a construi, dat fiind atributele restranse ale folosintei care nu-i permit edificarea? Una singura, aceea care confera posibilitatea CCIR de a se implica si implementa proiectul investitional, deci de a construi. Poate altcineva, un investitor serios, sa construiasca in locul CCIR, in conditiile aratate, cu dreptul de folosinta al terenului pe numele acesteia ? Iata de ce, CCIR este singura entitate care poate dezvolta Centrul Expozitional Romexpo si, implicit terenul aferent. Singurul care s-a alaturat CCIR pentru a realiza impreuna un proiect pentru Bucuresti si pentru Romania pe terenul in discutie a fost cel care prezinta azi, in mod serios, opiniei publice proiectul de investitie de 2,87 miliarde de euro.
Cu aceste precizari, consideram reactia CDR ca fiind injusta si netemeinica.
Proiectul de dezvoltare propus de CCIR are un impact national fara precedent, de sustinere a multiple domenii de activitate, si consideram ca initiativa ar trebui recunoscuta si sustinuta onest, in egala masura, de mediul public si de cel privat.
