Invazia Rusiei in Ucraina a generat noi obstacole in drumul catre redresarea economica globala, cauzate de riscuri geopolitice ample. Prognoza de crestere globala de +3,3% in 2022 si +2,8% pentru 2023 a fost revizuita in scadere cu -0,8% si respectiv -0,4%. Astfel, este de asteptat ca implicatiile economice sa fie vizibile mai ales in Rusia, care se va confrunta cu o recesiune profunda in acest an (cel putin -8%), mai ales dupa ce sanctiunile au fost extinse si in sectorul energetic.Guvernele din intreaga lume au impus sanctiuni financiare si economice ample si considerabile, inclusiv embargouri asupra exporturilor de bunuri de inalta tehnologie, sanctiuni impotriva celor mai mari banci rusesti, eliminarea mai multor banci rusesti de la SWIFT si inghetarea a doua treimi din rezervele valutare (FX) ale bancilor centrale ruse. Contrasanctiunile din Rusia au inclus o conversie obligatorie a 80% din valutele primite in tranzactiile comerciale in ruble, controale foarte stricte de capital privind platile in strainatate (inclusiv serviciul datoriei suverane si interzicerea strainilor de a vinde titluri de valoare), precum si nationalizarea companiilor straine care decid sa paraseasca Rusia dupa inceperea razboiului. In timp ce negocierile actuale dintre Ucraina si Rusia ar putea indrepta calea catre incetarea focului, o escaladare ulterioara nu poate fi exclusa, ceea ce duce la sanctiuni si contrasanctiuni si mai dure (inclusiv in ceea ce priveste furnizarea de energie).
Pentru restul economiilor si in principal Europa, energia, comertul si finantele continua sa fie principalele canale de impact. Preturile mai mari ale marfurilor, volatilitatea, in special pentru petrol si gaze, dar si disponibilitatea marfurilor agricole (grau, porumb, rapita, seminte de floarea soarelui si ulei), pentru care Rusia si Ucraina reprezinta mai mult de 10% din exporturile globale, precum si materii prime si materiale (nichel, paladiu) au dus la un soc negativ semnificativ al ofertei, in special pentru economiile europene. Aproximativ doua treimi din revizuirea descendenta a cresterii globale se datoreaza socurilor increderii si lanturilor de aprovizionare, restul fiind atribuita preturilor mai mari ale marfurilor. In ceea ce priveste inflatia globala, aceasta se va dovedi, de asemenea, mai persistenta si ridicata, fiind revizuita in crestere cu +1,9 puncte procentuale de la 6%, din cauza preturilor mari la energie si a intreruperilor lantului de aprovizionare, care vor contribui la presiunile preturilor in egala masura. Cu toate acestea, efectul cantitativ potential al unui soc de aprovizionare cu petrol indus de Rusia ar fi mult mai mic in comparatie cu crizele anterioare, tinand cont de scaderea intensitatii energetice a productiei si de o pondere mai mica a petrolului in mixul energetic.
Astfel, preturile petrolului vor ramane peste 100 USD/bbl pe tot parcursul perioadei de razboi si, in medie, este probabil sa se apropie de 120 USD/bbl in 2022. Intrucat energia reprezinta aproape 15% din importurile UE (din care Rusia furnizeaza 65%), iar socul raporturilor comerciale ar putea sterge complet excedentul de cont curent intr-un scenariu advers, se asteapta ca preturile gazelor sa ramana ridicate la aproape 140 EUR/MWh .
In ceea ce priveste comertul, pe langa pierderea pe termen scurt a pietelor de export, criza actuala a intarziat normalizarea lanturilor de aprovizionare. Astfel, este probabil ca aceasta sa influenteze productia potentiala din cauza realocarii defensive, orientate spre rezilienta a resurselor. Avand in vedere ca navele de containere sunt redirectoinate catre rute mai putin directe si mai costisitoare pentru a evita Marea Neagra, congestia poate creste in alte porturi europene. In plus, transportul aerian de marfa este afectat de inchiderile spatiului aerian atat de Rusia cat si de Europa. Costurile mai mari ale energiei vor prelungi probabil timpii de livrare si ratele de transport, iar inasprirea restrictiilor sanitare in China, ca raspuns la noile focare de Covid-19, ar putea creste preturile inputurilor si ar putea duce la cresterea congestionarii porturilor.
In acest scenariu, analistii se asteapta la o scadere a comertului global cu cel putin -2pp in 2022, pana la +4% in termeni de volum, chiar sub media pe termen lung. In timp ce Rusia, ca piata finala a cererii, nu este relevanta la nivel global (reprezentand doar 1,2% din totalul importurilor), cei mai expusi exportatori din Europa Centrala si de Est ar putea inca inregistra pierderi considerabile. Productia de automobile, in special in Europa, ar fi afectata de penuria de metale si gaze esentiale pentru productia de semiconductori si alte piese. Cu toate acestea, exportatorii neti de marfuri, cum ar fi tarile din Orientul Mijlociu si cateva tari din America Latina, ar putea beneficia de preturi mai mari si de potentiale efecte de substitutie in afara Rusiei. Ca urmare a sanctiunilor comerciale impuse Rusiei, petrolul si gazele, graul, precum si anumite metale si gaze industriale au suferit o volatilitate extrema a preturilor din cauza preocuparilor legate de deficitul de aprovizionare. Se preconizeaza ca preturile gazelor naturale in Europa vor ramane probabil la niveluri ridicate din cauza dependentei mai mari de Rusia. Cu toate acestea este de asteptat ca preturile petrolului sa scada treptat din nou in urmatoarele cateva luni, pe fondul reducerii si ajustari atat a cererii, cat si a ofertei. In absenta unei scaderi a preturilor pana la jumatatea anului 2022, socul inflationist prin preturile de import si blocajele prelungite ale ofertei ar continua sa se redistribuie in preturile globale si sa activeze o bucla salariu-pret, in special in Regatul Unit si Franta. De asemenea, analistii prognozeaza o volatilitate in crestere in jurul traiectoriei de normalizare a politicii monetare in zona euro si in SUA, pe masura ce ambele banci centrale se angajeaza sa-si retraga pozitiile acomodative.
Risc sistemic limitat pentru bancile straine
Bancile din Italia au cea mai mare expunere absoluta fata de Rusia (aproximativ 25 miliarde USD), dar aceasta reprezinta doar 2,5% din totalul creantelor externe. Bancile austriece detin cea mai mare pondere a creantelor fata de Rusia in comparatie cu creantele straine, dar aceasta este inca moderata de 3,7% din totalul expunerilor. Un deficit de capital de nivel 1 de pana la 40 de miliarde de euro, ar eroda increderea publicului si ar adauga si mai multa presiune asupra sistemului financiar al Rusiei. Privind expunerile la investitiile straine directe, dincolo de paradisurile fiscale, in special pentru minerit/cariere, finante si imobiliare, Tarile de Jos, Marea Britanie si Germania au cel mai mare numar de filiale straine in Rusia si Ucraina.
Astfel, deciziile de politica fiscala si monetara vor fi esentiale in aceasta perioada. Majoritatea tarilor UE au extins (si au adoptat in continuare) masuri fiscale de cel putin 0,6% din PIB in medie pentru a ajuta gospodariile si firmele vulnerabile sa faca fata inflatiei energetice. Se preconizeaza ca politica fiscala va continua sa joace un rol cheie pe termen scurt si sa atenueze partial impactul cresterii preturilor la energie asupra inflatiei si asupra venitului disponibil al consumatorilor. Analistii se asteapta la cel putin o dublare a sprijinului fiscal de aproximativ 1,5% din PIB. Astfel, tarile pot fi obligate sa intervina pentru a controla preturile si, intr-un caz mai extrem, pentru a administra proviziile limitate. In ciuda schimbarii continue a pozitiei monetare in SUA si in zona euro, normalizarea politicii monetare in economiile avansate va fi usor amanata daca bancile centrale vor deveni tot mai preocupate de incetinirea cresterii. Pe pietele emergente, acestea vor continua sa lupte impotriva inflatiei si a deprecierii valutei prin majorari ulterioare ale ratelor, diminuand si mai mult ciclul de crestere.
In acest context, perspectivele de crestere economica globala in 2022-2023 au fost reduse. Dupa o expansiune de +5,9% in 2021, se prognozeaza o incetinire a cresterii PIB-ului la +3,3% in 2022 si +2,8% in 2023. Cresterea zonei euro este de asteptat sa scada in comparatie cu anul trecut la +2,6% si la +1,6% anul viitor. De asemenea, prognoza de inflatie este revizuita la 5,5% pentru 2022 si la 2,5% pentru 2023, reflectand o inflatie mai mare a alimentelor si a energiei si o influenta mai mare asteptata de la preturile ridicate de producator la bunurile de baza. In aceasta situatie este de asteptat ca riscul de neplata sa creasca in continuare, avand in vedere incetinirea economica, cu impact asupra insolventei intreprinderilor din zona euro care va creste cu +7 pp in 2022 si, respectiv, +4 pp in 2023 in absenta unor noi masuri de sprijin. Acest scenariu va reflecta tendinte inegale cauzate de insolventele care au revenit deja in 2021 in Italia (+19 a/a), dar inca la un nivel scazut in Germania si Franta la inceputul lui 2022, dupa o alta scadere in 2021 (-12% a/a pentru ambele tari). In 2022, insolventele vor creste cu +4% a/a in Germania, +8% in Italia si +28% in Marea Britanie. In Franta, masurile de sprijin pentru companii anuntate pe 16 martie vor intarzia normalizarea asteptata anterior si vor mentine insolventa la un nivel scazut in 2022 (31.000 de cazuri). Astfel, SUA ar inregistra o revenire limitata a insolventei in afaceri de +7% a/a.
Riscurile geopolitice, altele decat razboiul din Ucraina, necesita, de asemenea, monitorizare atenta, inclusiv tensiunile dintre SUA si China si alegerile din Franta si Brazilia.
Tensiunile dintre SUA si China nu au disparut niciodata cu adevarat, iar razboiul din Ucraina alimenteaza un nou impuls de decuplare. Intr-adevar, administratia presedintelui Biden are in vedere reactivarea Sectiunii 301 cu privire la subventiile industriale pe care guvernul chinez le poate distribui sectoarelor sau tehnologiilor strategice cheie care ar implica potentiale cote de import pentru produsele chinezesti. Acest lucru vine in contextul in care tarifele mai mari ale SUA impotriva Chinei sunt inca in vigoare (la importuri in valoare de peste 370 de miliarde de dolari), majorarile ulterioare ale tarifelor fiind inutile in contextul inflationist actual in care China a atins doar 57% din tinta de import convenita in 2020.
Zona euro va fi cea mai afectata regiune in ceea ce priveste cresterea si inflatia
Previziunile privind PIB-ul din zona euro au fost revizuite in scadere la +2,6% in 2022, ceea ce indica o scadere de - 1,2 puncte procentuale fata de previziunile anterioare. Scaderea brusca a fluxurilor comerciale dintre Rusia si zona euro, ca urmare a sanctiunilor, autosanctionarii companiilor si a cererii mai scazute asteptate pentru exporturile UE din recesiune impacteaza cresterea PIB-ului.
Intr-un scenariu nefavorabil, socul puternic din partea ofertei de energie ar putea duce zona euro in recesiune in semestrul II 2022, deoarece cererea agregata se va adapta preturilor tot mai mari ale energiei, ceea ce ar determina o rationalizare a energiei. Sprijinul politicii fiscale ar fi intensificat si mai mult in aceasta situatie, dar nu ar impiedica cresterea deprecierii creditelor. Intr-un context mai putin favorabil precum cel de mai sus, inflatia ar avea o medie de 6,5% a/a in 2022 si 4,0% a/a in 2023, in timp ce cresterea va incetini la +1,5% a/a in acest an, inainte de o contractie estimata la - 1,2% a/a anul viitor. Intr-un astfel de scenariu, BCE ar renunta cu totul la planurile de normalizare a politicilor pentru 2022, in lumina unei perturbari semnificative a redresarii economice si a preocuparilor crescande privind stabilitatea financiara din regiune, continuand achizitiile lunare de active pe tot parcursul orizontului de prognoza, abtinandu-se de la cresterea ratelor dobanzilor.
In plus, toate tarile din regiune (inclusiv Turcia) sunt importatoare mari de energie si, prin urmare, sunt foarte vulnerabile la socurile actuale ale preturilor la petrol si gaze la nivel mondial. Aceste dependente, combinate cu proximitatea regionala fata de tarile aflate in conflict, conduc la o deteriorare a sentimentului investitorilor fata de intreaga regiune, inclusiv CEE-UE-11. Alte tari (de exemplu, Romania, Croatia, Serbia) au intervenit pe pietele valutare pentru a-si mentine monedele stabile. Impactul imediat al preturilor mai ridicate la energie si al scaderii valutelor va genera presiuni suplimentare in crestere asupra inflatiei globale deja ridicate in regiune. Analistii se asteapta ca inflatia anuala a preturilor de consum in CEE-UE-11 sa atinga varful cel mai devreme in T2 2022 (in loc de T1 anterior) si sa ajunga in medie la 8% in 2022 (comparativ cu 5% la sfarsitul lui 2021) si 4% in 2023. In consecinta, bancile centrale din regiune vor creste ratele dobanzilor substantial in 2022 pentru a controla presiunile asupra cresterii monedei si ale preturilor, care va afecta cererea interna. In general, exporturile reduse catre Rusia si Ucraina, importurile mai scazute din Rusia si Ucraina, inclusiv intreruperile lantului de aprovizionare, precum si cererea interna mai slaba vor afecta negativ productia economica regionala. Romania trebuie urmarita din cauza pozitiei sale deja slabe de cont curent, care este probabil sa se inrautateasca si mai mult. Astfel, prognoza de crestere reala a PIB-ului a fost revizuita in CEEEU-11 la +3,47% in 2022 (comparativ cu 4,1% la sfarsitul lui 2021) si +2,9% in 2023 (+3,9%).
Inflatia mai mare in economiile avansate ar putea genera probleme pentru fluxurile de capital catre pietele emergente. Volatilitatea larg raspandita, temerile de contagiune si ingrijorarile cu privire la penuria de marfuri dupa invazia Ucrainei de catre Rusia (inclusiv sanctiunile impotriva Rusiei) au sporit asteptarile inflationiste, ceea ce ar putea declansa fluxuri crescute din cauza conditiilor de finantare mai stricte. In cazul unei accelerari neasteptate a inaspririi sau, mai rau, a unei greseli politice, mai multe tari emergente, in special cele cu niveluri ridicate ale datoriei, sunt vulnerabile.
