Pachetele de sprijin guvernamental pentru economie inseamna costuri si, implicit, identificarea de noi surse de venituri bugetare pentru a le putea acoperi. Daca ne uitam la ceea ce s-a intamplat in crize similare, observam ca istoric taxele au crescut pentru a sustine programele de redresare ale guvernelor. Este de asteptat ca fiecare stat sa isi reanalizeze politicile fiscale, incercand sa ofere facilitati, pe cat posibil fara a creste taxarea pentru ca, mai ales in acest moment, taxe noi sau majorate ar reprezenta un impediment serios pentru recuperarea economica. Pe termen mai lung, insa, in functie de evolutia crizei, cresterea fiscalitatii poate ramane pe agenda. Un exemplu recent vine de la Comisia Europeana care a propus in pachetul fiscal taxa digitala si taxa pe carbon.
In orice caz, guvernele vor pune accent pe sustenabilitatea anumitor tipuri de venituri fiscale, iar, in acest context, deblocarea investitiilor strategice generatoare de noi venituri ar trebui luata in considerare. Romania ar putea, la randul sau, sa puna in valoare resursele existente si sa atraga investitii prin oferirea de facilitati, inclusiv fiscale, pentru relocarea afacerilor sau pentru investitii in noi sectoare. La acest moment un sector care poate atrage investitii este cel energetic. O decizie rapida pentru incurajarea sectorului offshore, respectiv pentru extragerea gazelor din Marea Neagra ar fi cu atat mai utila acum.
Impactul investitiilor in economia Romaniei - modelare
Pentru a estima impactul, direct si indirect, al acestor investitii, PwC Romania realizat o simulare, pornind de la urmatoarele premise: valoarea rezervelor naturale de gaze este de circa 200 miliarde mc, exploatarea va fi in jurul a 60% (120 miliarde mc) pe o perioada de 20 de ani si impozitarea se situeaza la nivelul suplimentar modificat intr-un proiect de lege publicat in septembrie 2019. Modelarea arata ca valoarea totala creata de investitiile offshore in economia Romaniei s-ar situa in jurul cifrei de peste 143 miliarde euro pentru urmatorii 20 de ani, cu o contributie directa de aproximativ 58 miliarde euro, indirecta de 65 miliarde euro si indusa de 21 miliarde euro. In acelasi timp contributiile directe la bugetul de stat ar fi in jur de 29 mld. euro, iar cele indirecte si induse de aproximativ 15 mld. euro.
Aceste beneficii ar putea fi obtinute de bugetul de stat, fara nicio noua cheltuiala publica directa. Dimpotriva, o crestere a productiei de gaze ar suplimenta veniturile la bugetul public national, fara a genera cheltuieli suplimentare pentru statul roman. In plus, aceste resurse suplimentare de gaze naturale pot deveni comercial viabile si ar contribui la asigurarea aprovizionarii sustenabile a Romaniei cu energie, la atingerea tintelor de decarbonizare pe termen lung, precum si la dezvoltarea infrastructurii nationale sau a altor industrii cu valoare adaugata mare, precum petrochimia, productia industriala s.a. De asemenea, dezghetarea investitiilor in segmentul offshore va insemna si generarea de noi locuri de munca, intre 14,000 si 15,000, in contextul in care Autoritatea Nationala in domeniul Energiei estimeaza ca 8% din locurile de munca directe din industria energetica sunt la risc sau au fost deja pierdute, ca urmare a crizei pandemice.
In concluzie, relansarea investitiilor poate contribui la o revenire rapida si sustenabila a sectorului energetic si a sectoarelor adiacente.
Un material de Andreea Mitirita, PwC Romania