Numerosi economisti de marca din intreaga lume militeaza pentru un raspuns rapid si de substanta pentru a se face fata sfidarilor impuse de criza Covid19. Totodata, ei se apleaca si asupra aspectelor unei noi ordini economice in perioada post-criza. Mai jos sunt redate, in sinteza, meditatiile a trei cunoscuti economisti europeni in aceasta privinta.Jacques de Larosière, presedintele onorific al Eurofi, in nota intitulata “Reflectii asupra sanatatii si crizei financiare”, publicata pe site-ul web al acestui forum de reflectie european, considera ca economia globala se confrunta cu o situatie grava (unele estimari facand referire la o crestere economica negativa de 5% sau mai mult in anul 2020) si cu incertitudini in privinta duratei sale, ceea ce trebuie sa conduca comunitatea internationala sa fie pregatita pentru un soc economic foarte puternic.
Dl Larosière subliniaza ca masurile ce au fost introduse intr-o prima etapa (asigurare de lichiditate bancilor, scheme de garantii guvernamentale pentru imprumuturi catre firmele afectate, amanari de plati pentru imprumuturi, contributii la asigurari sociale, impozite etc.) sunt corecte, dar unele dintre ele vor fi foarte costisitoare pentru finantele publice. Toate acestea intr-un moment cand “marja de manevra in domeniul bugetar si monetar este foarte limitata, din cauza gestiunii inadecvate in perioada ce a urmat crizei financiare din 2008 din partea unui numar de state”. Dar in acest moment, potrivit opiniei dlui Larosière, nu este alta alegere: “este necesar sa se intreprinda actiuni in ciuda mediului economic slab, care este destinat sa se deterioreze in continuare”.
Dl Larosière subliniaza insa ca procesul trebuie tinut in limite rationale. Pentru domnia sa, situatia prezenta nu justifica “bani din elicopter”, intrucat intr-o criza de sanatate ca cea actuala, in care se practica izolarea populatiei, prioritatea nu pare sa fie acordarea de subsidii monetare consumatorilor, care fac cumparaturi cu dificultate, ci cea de a permite firmelor sa supravietuiasca prin intermediul creditului. Aceasta prioritate se poate realiza prin apel la instrumente diverse, cum ar fi: imprumuturi directe de la institutii financiare, scheme de garantii guvernamentale pentru imprumuturi, prelungirea scadentelor si, daca va fi necesar, conversia imprumuturilor ce nu mai pot fi rambursate in capital subscris de autoritatile publice. Reprezentantul Eurofi considera ca astfel de masuri “ar fi un mod mult mai eficient decat utilizarea banilor din elicopter si ar contribui la o redresare mai sanatoasa si mai rapida a firmelor cu o baza de capital suficienta”.
Pentru dl Larosière, “ideea ca statele pot indemniza orice prin expunerea bilanturilor lor este, din nefericire, in parte, o iluzie”. Extinderea expunerii unor state, care deja au datorii importante, va conduce la problema sustenabilitatii deficitelor, cu exceptia cazului in care ele ar fi monetizate, dar aceasta va afecta stabilitatea si increderea in moneda.
Dl Larosière atrage atentia ca “adevarul este intunecat”. Inca o data, autoritatile publice cauta salvarea in “usurarea politicilor monetare si fiscale”, abordare care, in fapt, va duce la acoperirea pierderilor reale generate de recesiune prin creatie monetara de catre bancile centrale. Se pune insa problema daca aceasta abordare este viabila si daca, in viitor, pietele nu se vor ingrijora in legatura cu consecintele inflationare ale acesteia. Reprezentantul Eurofi considera ca trebuie gandit acum la perioada post-Covid19, pentru a nu mai accepta ideea potrivit careia creatia monetara nelimitata este singura solutie si a se amana pe termen nedefinit problemele reale si reformele structurale pe care le implica rezolvarea acestora.
Dupa trecerea in revista a complexitatii provocarilor ce stau in fata autoritatilor publice din UE, dl Larosière prezinta un numar de initiative urgente pe care acestea trebuie sa le adopte:
- finalizarea acordului privind bugetul european;
- emiterea de coronaobligatiuni europene pentru finantarea exclusiva a cheltuielilor aditionale de sanatate publica generate de noul virus;
- utilizarea Mecanismului European de Stabilitate pentru finantari specifice ale statelor membre centrate pe virus;
- finalizarea uniunii bancare si a unui sistem real de rezolutie;
- un acord politic privind principiile “reintrarii”, printre care implementarea de reforme structurale, care sunt singura cale pentru cresterea economiilor europene.
Dl Larosière considera ca dupa pandemie lumea nu se va intoarce la vechea ordine. Schimbarea de model trebuie pregatita pe o baza negociata si colaborativa pentru a evita impunerea sa.
Pandemia va lasa urme vizibile, un exemplu fiind aparitia statului in calitate de investitor de capital, ca urmare a conversiei imprumuturilor neperformante in actiuni subscrise de autoritati publice. Va fi necesar sa se decida ce rol vor avea noii actionari, pasiv sau activ. Altfel spus, va fi o reintoarcere a statului la capitalismul liberal traditional sau va fi promovat un rol activ al statului prin implicarea sa in politici industriale?
Dl Larosière considera ca vor trebui rezolvate aspectele privind datoriile publice excesive printr-un proces de restructurare a acestora realizat in colaborare cu pietele. Procesul va avea succes numai daca debitorii vor promova o gestiune financiara prudenta. Va trebui abordata si problema globalizarii, in acest sens fiind recomandata regandirea activitatii Organizatiei Mondiale a Comertului, pentru a fi in masura sa combata efectiv abuzurile unor tari importante in domeniul comertului. Este importanta si reorganizarea sistemului monetar international, pentru aceasta fiind esential un acord intre SUA, China si Europa. De asemenea, va trebui abordata si o problema mult mai fundamentala, cea a modelului de crestere si de societate care vor trebui dezvoltate dupa criza. In opinia dlui Larosière, pentru reintoarcerea la o situatie normala, in care ratele de dobanda sunt pozitive in termeni reali care asigura investitii productive, trebuie preluat modelul suedez, in cadrul caruia au fost reduse cheltuielile publice, eliminand tot ce nu este necesar.
Luis de Guindos, vicepresedinte al BCE, in interviul publicat in 12 aprilie 2020 in ziarul spaniol La Vanguardia abordeaza criza generata de noul coronavirus, concentrandu-se pe aspecte relevante pentru zona euro si economia spaniola. Potrivit evaluarii sale, atat economia globala, cat si cea europeana vor intra in recesiune, aceasta din urma chiar mai sever. Preluand estimari ale organismelor internationale, vicepresedintele BCE considera ca pentru o luna si jumatate contractia economica va fi de aproximativ 5%, cifra urmand a se dubla pentru o perioada de trei luni.
In privinta redresarii economice, dl Guindos apreciaza ca,in zona euro, cel mai probabil scenariu este acela ca se vor vedea semne de crestere economica in al treilea trimestru, dar va trebui asteptat pana in 2021 pentru a vedea o relansare adevarata in activitatea economica. Forma redresarii va fi undeva intre V si U, dar totul va depinde de lungimea inchiderii economiei impusa in lupta impotriva pandemiei.
Vicepresedintele BCE subliniaza ca baza pentru redresare va depinde de protejarea cu succes a capacitatii productive a economiei. Daca se realizeaza aceasta, activitatea economica va revenimai puternic. In acest context, este importanta implementarea de politici fiscale active pentru a stopa inrautatirea crizei, prin planuri temporare de a ajuta firmele. Sunt foarte importante schemele nationale de garantare a imprumuturilor pentru firme, dar trebuie actionat ca acestea sa ramana convergente pentru a nu exista fragmentare de a lungul liniilor nationale.
Dl Guindos a prezentat modul activ de actiune al BCE ca raspuns la criza declansata de noul coronavirus, interventia acestei institutii fiind structuratape trei nivele. In primul rand, a acordat lichiditate bancilor, in conditii foarte bune. In plus, in calitate de supraveghetor bancar unic, a acordat bancilor flexibilitate in utilizarea amortizoarelor de capital disponibile, pentru a continua sa finanteze firmele si gospodariile. In sfarsit, BCE a extins operatiunile sale de politica monetara. In 2020, cumpararile de active vor atinge 1,1 trilioane de euro (in principal, datorie publica) pentru a evita fragmentarea zonei euro. In criza curenta, aceste cumparari reprezinta principalul scut financiar pentru tarile zonei euro.
In privinta posibilitatii ca datoria tarilor zonei euro reflectata in bilantul BCE sa fie iertata sau anulata, dl Guindos considera ca nivelele datoriei in zona euro sunt sustenabile si cand aceasta criza se va termina, conditiile economice se vor intoarce inapoi la normal. Prin urmare, BCE nu ia in considerare niciun scenariu in care datoria sa fie o problema.
Raspunzand intrebarii legate de disputele dintre statele europene in legatura cu mecanismele comune pentru finantarea costului pandemiei, vicepresedintele BCE s-a marginit la o trecere in revista a celor trei instrumente principale disponibile:
- fondul de garantare al BEI (cu 25 de miliarde de euro disponibile pentru a oferi sprijin de pana la 200 de miliarde de euro);
- programul SURE (un instrument European pentru Suport temporar pentru a reduce Riscurile de Somaj in Situatie de Urgenta), care va asigura imprumuturi aditionale de 100 de miliarde de euro pentru a evita pierderea locurilor de munca in timpul celei mai acute faze a crizei;
- Mecanismul European de Stabilitate (ESM), care asigura linii de credit precautional cu conditionalitate scazuta (care are deja 240 de miliarde de euro disponibile, care pot fi crescute pana la 400 de miliarde euro).
Dl Guindos a mai subliniat ca urmare intelegerii recente a Eurogrupului, guvernele zonei euro vor fi in masura sa utilizeze ESM pentru a accesa fonduri de pana la 2% din PIB-ul lor pentru a finanta cheltuielile cu sanatatea legate de pandemie. Aceasta intelegere transmite un semnal puternic al tarilor zonei euro de a actiona impreuna in domeniul economic si bugetar si completeaza politicile lor fiscale si monetare implementate pana in prezent.
In legatura cu discutiile din cadrul Eurogrupului privind infiintarea unui fond de redresare, vicepresedintele BCE a subliniat ca este nevoie, in sfera fiscala, de un instrument bugetar comun care sa completeze uniunea monetara. Fondul care a fost propus ar putea merge in aceasta directie, dar marimea sa si cum va fi finantat raman aspecte deschise discutiei si vor depinde de deciziile viitoare ale guvernelor.
Reflectiile lui Thierry de Montbrial despre pandemia Covid 19 si contextul acesteia se afla plasate sub semnul ideii sale cheie, lansate in anul 2008, ca ”astazi putem avea o singura certitudine: fara o adaptare drastica si rapida a guvernarii la nivel global, marile drame mondiale redevin posibile si chiar probabile”.
Necesitatea modificarii guvernantei la nivel global e generata de explozia complexitatii relatiilor internationale, odata cu triumful ideologiei “globalizarii liberale” si cresterea digitalizarii. Complexitatea in cazul sistemelor duce la imposibilitatea de a fi explicate complet, deci la un control incomplet al acestora si la incertitudine radicala. Pandemia de Covid 19 readuce perspectiva unui dezastru economic de durata. In acest context, bancherii nu mai pun limite creatiei monetare, fara sa aiba idee care vor fi consecintele de runda doi si trei ale actiunii lor. Dl Montbrial tine insa sa sublinieze, citandu-l pe economistul sef al OCDE, ca “totul trebuie facut ca masinaria sa nu se strice, ci sa functioneze la relanti, pentru a putea reporni cat se poate de repede”.
Pentru dl Montbrial “amploarea pandemiei este uimitoare, la fel cum este neputinta cooperarii internationale”. Actualul dezastru este rezultatul neglijentei extreme a politicii de sanatate a statelor si guvernelor lumii, in primul rand a principalilor actori internationali (SUA, China, Europa), intrucat au existat avertismente despre o posibila pandemie si chiar precedente (SARS, gripa porcina, Ebola). Economistul francez considera ca, in special, Uniunea Europeana este incapabila sa apere interesele comune ale membrilor sai, nefiind in masura sa mai conteze la nivel mondial.
Pentru dl Montbrial, expansiunea populismului in lumea occidentala in detrimentul democratiei este “din cauza ca democratiile nu au reusit sa gestioneze globalizarea”. Fara “o reactie onesta, in principal in Statele Unite si in Europa, populismul va progresa, iar regimurile autoritare vor avea frau liber pentru a prospera si a restabili bariere. Sau pentru a porni la razboi”.
Economistul francez pledeaza pentru continuarea globalizarii in perioada urmatoare. Va trebui insa, pentru ca “globalizarea sa nu dispara sub influenta altor pandemii sanitare sau poate digitale” ca statele sa se concentreze pe responsabilitatea lor principala, “aceea de a asigura, in sensul cel mai cuprinzator al cuvantului, siguranta cetatenilor lor. Apararea si, prin urmare, fortele armate, sanatatea, tehnologia si moneda sunt in centrul sigurantei. Si, prin urmare, pacea”. Dl. Montbrial considera ca Nato este in moarte cerebrala, dar aceasta alianta ar putea renaste cu o conceptie extinsa a securitatii, cuprinzand atat interesele geopolitice ale membrilor sai, cat si probleme legate de clima, sanatate si mediul digital. O astfel de initiativa trebuie sa vina din partea Europei.
In perioada imediat urmatoare, problemele majore in depasirea pandemiei sunt cele de ordin logistic si medical. Odata depasita aceasta criza nu va trebui insa sa o uitam, ci “sa se revina cu o viziune profund regandita a unui multilateralism inevitabil”.
Un material de Cristian Bichi, Consilier guvernator, Cancelaria BNR
