In fiecare an, la data de 28 aprilie, Organizatia Internationala a Muncii sarbatoreste Ziua Internationala a Securitatii si Sanatatii in Munca pentru a promova prevenirea accidentelor si a bolilor profesionale la nivel mondial. Acest eveniment reprezinta o campanie de sensibilizare menita sa focalizeze atentia internationala asupra tendintelor emergente in domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si asupra dimensiunii la nivel global a leziunilor, bolilor si deceselor legate de munca. 28 aprilie este, de asemenea, o zi in care miscarea sindicala din lume comemoreaza Ziua internationala a lucratorilor decedati si raniti. Pentru a onora memoria victimelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale se organizeaza, simultan, campanii de constientizare si de informare in intreaga lume.”Suntem la doua zile de la data de 26 aprilie, care, din 1986 incoace, a devenit ziua comemorarii celui mai grav accident de munca, pe care Organizatia Natiunilor Unite avea sa-l numeasca „cel mai mare dezastru nuclear din istoria umanitatii”. Ca urmare a exploziei reactorului numarul 4 al Centralei Nucleare de la Cernobil, si-au pierdut viata mii de oameni, numarul victimelor nefiind, pana astazi, cunoscut cu exactitate. In afara celor 600.000 de „lichidatori” trimisi la Cernobil in lunile de dupa accident pentru diminuarea efectelor acestuia si condamnati astfel la o moarte sigura, se apreciaza ca intre doua si cinci milioane de persoane au avut sau au inca de suferit de pe urma dezastrului din aprilie 1986 – cancer, diferite grade de handicap, malformatii congenitale, afectarea sistemelor nervos si cardiovascular sau sterilitate. Revenind in actualitatea zilelor noastre, la nivelul Romaniei, in anul 2020 s-a constatat o scadere a numarului total de accidente de munca fata de anul 2019 cu aproximativ 25% (4375 in 2020 fata de 5822 in anul 2019). O descrestere accentuata au avut-o si accidentele mortale (143 in 2020 fata de 261 in anul 2019). Evolutia negativa a accidentelor de munca a fost determinata, evident, in primul rand de modificarile aduse de pandemia COVID-19, de la amenintarea imediata a dobandirii virusului, pana la pierderea de locuri de munca pe scara larga in sectoare cheie, inchiderea afacerilor, restrictii privind mobilitatea si calatoriile aeriene, carantina, inchiderea scolilor si altele. Aceste schimbari rapide ca raspuns la pandemie au condus la cresterea somajului, scaderea programului de lucru si forme nesigure de angajare pentru multi lucratori. Masurile luate in companiile din Romania au fost identice cu cele luate in toata lumea. Va amintesc o parte dintre ele si le veti recunoaste. Masuri tehnice: ventilatie, bariere fizice, utilizarea de benzi de marcare pe podea, sisteme de separare a cailor de acces etc. Masuri organizatorice: telemunca, intruniri online, distantarea fizica, evaluarea riscului, instruirea si informarea lucratorilor, flexibilizarea programului de lucru, renuntarea la calatoriile neesentiale si altele. Alte masuri au constat in introducerea mastilor, a manusilor si a altor echipamente individuale de protectie, curatarea suprafetelor si masuri de igiena, masuri/proceduri in cazul lucratorilor cu simptome sau testati pozitiv.” - declara Dantes Nicolae BRATU, inspector general de stat.
Pandemia a expus toti lucratorii si oamenii din lume la riscul de infectare cu noul coronavirus. Unii lucratori au fost expusi in mod special acestui risc, cum ar fi cei din asistenta sociala si de la urgenta. Conform analizei O.I.M., pana la 20-30 % din cazurile de COVID-19 pot fi atribuite expunerii de la locul de munca in unele tari si 14 % din totalul infectarilor au fost ale lucratorilor din sanatate.
Masurile de atenuare a raspandirii virusului au introdus alte riscuri, cum ar fi riscurile chimice, determinate de utilizarea frecventa a solutiilor de curatenie si dezinfectie. Trecerea la noi forme de aranjamente de munca, precum raspandirea pe scara larga a telemuncii, a prezentat multe oportunitati pentru lucratori, dar si potentiale riscuri de SSM, in special, riscuri psihosociale si de violenta.
Confruntate cu o urgenta de sanatate publica fara precedent, guvernele au trebuit sa ia masuri rapide pentru a reduce raspandirea virusului, sa adopte noi reglementari, sa gestioneze informatiile privind pandemia si masurile de protectie. Actiunea actorilor din lumea muncii si, in special, din domeniul SSM, a fost cruciala in raspunsul de urgenta. Aceasta criza a evidentiat necesitatea de a avea un sistem de SSM solid si flexibil, care sa poata face fata viitoarelor urgente si provocarilor acestora si sa protejeze securitatea si sanatatea lucratorilor - sprijinind, in acelasi timp, supravietuirea si continuitatea activitatii intreprinderilor.
Inspectia Muncii a aderat la preocuparile internationale in domeniu, implicandu-se activ, prin acte normative, indrumari, controale si activitati de informare-constientizare on-line, in combaterea raspandirii efectelor pandemiei COVID-19 si in consolidarea sistemelor SSM.
