Romania se confrunta cu o criza a imbatranirii, lasand persoanele de peste 50 de ani in afara fortei de munca, in risc de excluziune sociala si fara posibilitatea de a se redresa. Cele mai afectate sunt femeile, care sufera discriminari atat in timpul vietii active, cat si dupa pensionare, cu pensii cu 28% mai mici. Ne putem face griji pentru viitorul Romaniei, pentru ca numarul mare de persoane varstnice coroborat cu cresterea sperantei de viata va pune o presiune majora pe sistemul public de pensii (pilonul I) sau putem actiona, prin masuri coerente si sustinute.In perioada septembrie 2019 - februarie 2020, Confederatia Patronala Concordia a desfasurat un studiu cantitativ, realizand o ancheta prin chestionar pe tema managementului varstei si a abordarii inter-generationale.
- Cele mai multe dintre organizatiile respondente (15) sustin ca provocarile legate de probleme inter-generationale au fost marginalizate ca urmare a necesitatii continue de a asigura forta de munca de calitate si stabila;
- Dintre elementele care pot contribui la asigurarea unui management eficient al varstei, respondentii au considerat ca in momentul alocarii sarcinilor principalele criterii avute in vedere trebuie sa fie capacitatea si cunostintele angajatilor, nu varsta acestor;
- Doar 9 dintre respondenti considera ca au bune practici privind managementul varstei in organizatie;
- Majoritatea organizatiilor respondente considera ca eforturile pe care le realizeaza pentru sprijinirea invatarii pe tot parcursul vietii sunt suficiente; acest lucru nu este reflectat la nivel national, Romania fiind pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste proportia adultilor care beneficiaza de invatare pe tot parcursul vietii;
- Perceptia respondentilor asupra generatiei tinere este mai degraba negativa cu privire la etica muncii si motivatie, prin comparatie, aceleasi valori sunt trasaturi apreciate ale generatiei mature;
- Printre principalele dificultati ale generatiei in varsta la locul de munca - reticenta la adoptarea de noi tehnologii; problemele de sanatate nu sunt pe in capul listei;
- In general, respondentii nu considera ca nivelul de cunostinte al generatiilor mai vechi este depasit si acorda importanta transferului de cunostinte;
- Din perspectiva managementului inter-generational, o bariera importanta este dificultatea generatiilor diferite sa accepte culturile de munca ale celorlalti.
Cifrele inregistrate de Eurostat si tendintele indicate in raportul Concordia pot fi insa indreptate prin asumarea unor politici publice consistente si atentia acordata formarii continue si actualizarii competentelor. Fara a sustine o politica reala care sa sprijine imbatranirea activa, in viitorul foarte apropiat Romania risca sa cedeze sub greutatea propriilor indicatori demografici. De aceea, institutiile statului, in colaborare cu partenerii sociali, ar trebui sa adopte urgent cateva masuri:
- Asumarea unor indicatori privind insertia persoanele cu varste intre 55 si 64 de ani pe piata muncii la nivel national si, implicit, un plac de actiune pentru atingerea respectivilor indicatori. Fara o asumare concreta a necesitatii investitiei in cresterea vietii profesionale de calitate, sistemul economic si de pensii din Romania va intra in colaps pe termen lung;
- Analiza impactului beneficiilor oferite angajatorilor pentru stimularea angajarii persoanelor varstnice, actualizarea acestora in cazul in care masura nu este eficienta si o mai buna promovare a acestor beneficii;
- Dezvoltarea unor programe de reconversie profesionala pentru persoanele peste 55 de ani si de actualizare/ dezvoltare a competentelor, inclusiv a celor digitale.
Proiectul Bridging the AGEGAP este coordonat de MGYOSZ in Ungaria, co-finantat de Comisia Europeana, si reuneste sapte organizatii patronale europene, Confederatia Patronala Concordia in Romania si structuri similare din Ungaria, Croatia, Slovenia, Muntenegru, Macedonia de Nord si Slovacia, pentru a studia diverse aspecte ale problemelor si provocarilor intergenerationale cu care se confrunta angajatorii si angajatii la locul de munca. Scopul studiului AGEGAP este de a prezenta cele mai bune practici pentru companii, acorduri colective si alte forme de cooperare intre angajatori si sindicate, care incurajeaza imbatranirea activa prin solutii intergenerationale la locul de munca, care pot ajuta angajatii.
