RO EN
The cart is empty

BNP Paribas: 23% dintre romani cred ca educatia online functioneaza cum trebuie

Romanii sunt printre cei mai deschisi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid, cu 49% fata de media europeana de 41%, insa doar 23% dintre ei considera ca educatia online functioneaza cum trebuie, cel mai scazut procent din Europa, unde media este de 45%, potrivit studiului pan-european "L'Observatoire Cetelem de la Consommation".
Studiul a fost realizat in 15 tari din Uniunea Europeana, printre care si Romania, pe un numar de 14.200 de respondenti, mentioneaza intr-un comunicat BNP Paribas Personal Finance. Acesta si-a propus sa urmareasca impactul contextului pandemic asupra comportamentului de consum al europenilor si perceptia asupra stilului de viata "la distanta" accelerat de pandemie si a influentei acestuia in viata sociala.
Desi consumul a fost afectat negativ, intentia de a economisi a crescut cu 3 puncte procentuale la nivelul intregii Europe. Peste jumatate dintre europeni afirma acest lucru (54%), romanii fiind cei mai categorici, desi procentul a ramas constant fata de anul trecut, 69% dintre romanii chestionati exprimandu-si aceasta intentie. Insa, cea mai mare crestere inspre economisire de la un an la altul se observa tot in randul italienilor (crestere cu 11 pp, pana la 51%), urmati de englezi (crestere cu 6 pp, pana la 63%) si francezi (crestere cu 5 pp, pana la 40%). In ceea ce priveste puterea lor de cumparare, 46% dintre europeni sunt de parere ca aceasta a ramas stabila, o crestere cu 2 puncte procentuale fata de anul trecut. In acelasi timp, se observa o crestere cu 5 puncte procentuale (37%) a celor care spun ca puterea lor de cumparare a scazut in ultimul an. In ceea ce ii priveste pe romani, perceptia ca aceasta s-a deteriorat este printre cele mai ridicate din Europa, doar 21% dintre romani declarand ca puterea lor de cumparare a crescut in ultimul an.
Referitor la parerea despre situatia generala din tara lor, trendul este in unanimitate unul negativ, in toate cele 15 state participante la studiu, de altfel cel mai scazut scor din anul 2015 pana in prezent (4,7 puncte media la nivelul Europei in 2021). Romanii raman, ca si anul anterior, printre cei mai pesimisti europeni, valorizand cu doar 4,2 puncte din 10 situatia pe plan local. Viata la distanta a devenit o realitate globala, care se rasfrange atat in modul cum se desfasoara activitatile cotidiene, cat si relatiile interumane. Insa, acest stil de viata, care a accelerat adoptarea solutiilor digitale ca alternativa la lipsa sau limitarea interactiunilor umane, nu este universal acceptat in randul europenilor. Desi 8 din 10 considera ca distantarea face acum parte din traiul lor de zi cu zi, doar 45% se bucura intr-adevar de acest nou mod de viata. Romanii sunt printre cei mai categorici in a nu manifesta o deschidere prea mare catre acest stil de viata, la fel ca restul tarilor est-europene, privindu-l mai degraba ca pe un cumul de constrangeri si doar 18% dintre ei se declara adepti ai acestuia.
"Dupa mai bine de un an de pandemie, era usor de anticipat o schimbare asupra comportamentului, perceptiilor si a vietii, in general, pentru europeni. Aceasta editie a L'Observatoire Cetelem de la Consommation arata ca in opinia oamenilor limitarea interactiunilor interfereaza inclusiv cu modul in care isi desfasoara viata sociala. Iar atunci cand vorbim despre viata traita la distanta inclusiv din punct de vedere al socializarii, majoritatea alternativelor sunt privite ca fiind constrangatoare. De altfel, trei sferturi dintre europeni sunt de parere ca lipsa interactiunii directe dauneaza relatiilor umane. Iar romanii nu fac exceptie, fiind printre cei mai rezistenti la urmarea acestui stil de viata la distanta, 8 din 10 simtindu-se nevoiti sa se adapteze fortat la toate aceste schimbari", a declarat Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal Finance SA Sucursala Bucuresti.
Pe de alta parte, ceea ce se remarca la nivelul tuturor tarilor chestionate, este o deschidere mult mai mare inspre a adopta solutiile digitale si a accepta aspectele vietii la distanta atunci cand se discuta despre partea practica si functionala a acestora. Astfel, cand vorbesc despre efectuarea cumparaturilor, gestionarea bugetului, realizarea de formalitati administrative, acces la informatii, consum cultural si telemunca, rezolvarea acestora fara a fi nevoie de prezenta fizica este extrem de apreciata de europeni.
In contrast, aspectele vietii sociale si relationale sunt experiente pe care oamenii doresc in continuare sa le traiasca fata in fata. Potrivit L'Observatoire, stilul de viata la distanta este dominat in majoritate de sentimente negative, aproape trei sferturi dintre europeni (73%) il definesc folosind cel putin un termen negativ. Cu exceptia Ungariei, unde cel mai des a fost mentionat cuvantul "pericol", "singuratatea" (43%) este cel mai frecvent utilizata in restul tarilor, dovada a distantei care a crescut intre oameni si care a fost exacerbata de Covid-19. Alti termeni frecvent folositi sunt "tristete", "dificultate" si "teama". Perceptia generala este ca "viata la distanta" este un oximoron, o forma de regresie sociala si societala, o pierdere a umanitatii. Francezii si romanii (81%) se numara printre cei mai critici, urmati indeaproape de spanioli si belgieni (80%), dar si de italieni (79%).
O concluzie evidenta a studiului este ca modul in care oamenii percep viata la distanta si se angajeaza sa o urmeze depinde de o varietate de factori, precum gradul de experienta in utilizarea lor, cultura si puterea economica. Astfel, tarile nordice sunt mult mai familiarizate cu astfel de tehnologii si au un grad de maturitate ridicat in folosirea lor. Tarile din Europa de Sud si cele de la Mediterana, in care predomina un climat economic mai putin stabil, asociaza frecvent solutiile la distanta cu termeni pozitivi si considera ca nu le-au folosit la fel de des precum respondentii din multe tari. In tarile din Europa de Est, exista opinii mixte si un oarecare echilibru intre pozitiv si negativ cu privire la aceste alternative. Acestea sunt tari care foloseau deja tehnologiile digitale, dar care au asistat la o dezvoltare rapida a acestora in ultimii ani.
Inainte de pandemie, Romania se numara printre tarile europene cu cea mai mica proportie a angajatilor care isi desfasurau activitatea si din afara spatiului de lucru efectiv sau a biroului. In prezent, romanii sunt printre cei mai deschisi europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% fata de media europeana de 41%) si doar 19% ar continua sa lucreze exclusiv de acasa (vs. media europeana de 22%).
Cu privire la educatia online, doar 23% dintre romani considera ca lucrurile functioneaza bine in tara lor, de departe cel mai scazut procent din Europa (media europeana 45%). Respondentii din Suedia, unde aceasta metoda de invatamant este raspandita pe scara larga, sunt de departe cei mai convinsi de eficacitatea sa (68%), urmati la distanta de cei din Marea Britanie (57%) si din Spania (51%). La polul opus, printre cei mai critici legat de modul de functionarea a educatiei online la ei in tara, alaturi de romani, sunt slovacii (31%) si bulgarii (36%).
Rezultatele studiului L'Observatoire Cetelem, editia 2021, mai arata ca si in ceea ce priveste telemedicina, romanii sunt printre cei mai pesimisti in legatura cu modul in care acest serviciu se prezinta pe plan local. Doar 28% dintre romani cred ca lucrurile functioneaza cum trebuie, mai rezervati decat ei fiind bulgarii (17%) si in aceeasi masura ungurii (28%).
Pe de alta parte, romanii sunt printre cei mai entuziasti referitor la accesarea acestor servicii, 56% declarand ca sunt interesati sa incerce consultatiile prin telemedicina, desi nu au avut posibilitatea pana acum (vs. 37% media europeana). Acest lucru releva interesul crescut al romanilor fata de accesul la servicii medicale prin telemedicina, dar si nevoia mare de informare si de reglementare a acestui domeniu la noi in tara.
***
Incepand cu 1 martie 2018, Cetelem IFN SA a devenit - BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala Bucuresti, ca urmare a fuziunii strategice transfrontaliere dintre Cetelem IFN SA si banca mama franceza BNP Paribas Personal Finance. Dupa finalizarea procesului de fuziune, activitatea comerciala din Romania a continuat sub brandul Cetelem, cunoscut publicului de credite de consum din Romania. Compania continua sa ofere servicii de credite de consum in magazin, carduri de credit, credite auto, credite de nevoi personale, fie la locul vanzarii, fie la distanta, prin telefon sau Internet. In cei peste 14 ani de cand este prezenta pe piata romaneasca, Cetelem a oferit peste 1,8 milioane de credite.
BNP Paribas Personal Finance, liderul pietei creditelor de consum in Franta si in Europa, ofera o gama larga de produse de creditare de consum. Subsidiara detinuta integral de Grupul BNP Paribas, BNP Paribas Personal Finance are aproape 20.000 de angajati si opereaza in 30 de tari.

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter