Crizele suprapuse din ultimii ani au afectat si populatia scolara in regiune. In plus, in Romania schimbarile legislative au adus modificari in durata obligatorie a scolarizarii. Dupa 2019 s-a marit gradual durata invatamantului obligatoriu de la 11 la 14 ani (prin modificarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011). Astfel, pana in 2020 au devenit obligatorii, pe langa cei 11 ani de scoala deja obligatorii, grupa mare de la gradinita si clasele XI si XII, in total 14 ani de scoala. Iar pana in 2023 a devenit obligatorie si grupa mijlocie de la gradinita in total 15 ani de scoala. Urmeaza ca pana in 2030 sa devina obligatorie si grupa mica de la gradinita, in total 16 ani de scoala.Romania are o populatie mai tanara decat tarile din regiune, ponderea populatiei de varsta scolara (sub 24 ani) in populatia totala este cea mai mare si stabila in comparatie cu tarile din regiune. In 2022 varsta medie a populatiei este de 41,9 ani precum in Polonia (41,8 ani), dar mai mica decat in Ungaria (42,4 ani), Cehia (42,3 ani) sau Germania (44,3 ani). Ponderea ridicata a populatiei de varsta scolara teoretic garanteaza imbunatatirea capitalului uman in viitor cu conditia ca tinerii sa fie cuprinsi in sistemul educational. Dar, in Romania populatia scolara raportata la total populatie este cea mai mica din regiune si in scadere.
In 2021, in ciuda caracterului obligatoriu al invatamantului preuniversitar, gradul de cuprindere in invatamant al populatiei de varsta scolara este mai redus fata de tarile din regiune pentru toate grupele de varsta atat pentru populatia feminina, cat si pentru populatia masculina si scade odata cu cresterea varstei. Din grupa de varsta de 6-10 ani, ce corespunde in principal invatamantului primar, 91% din baieti si 90% din fete erau inscrisi la scoala fata de 100% in Cehia si Polonia, sau 98%/99% in Germania si 96%/95% in Ungaria. Din grupa de varsta de 11-14 ani, corespunzatoare in principal invatamantului gimnazial, 88% din baieti si fete erau inscrisi la scoala fata de 100% in Cehia, 98%/99% in Germania, 96% in Polonia si 95% in Ungaria. Din grupa de varsta de 15-18 ani, corespunzatoare in principal invatamantului liceal, 76% din baieti si 78% din fete frecventau o institutie de invatamant fata de 95%/96% in Cehia si Polonia, 93%/92% in Germania si 86%/87% in Ungaria.
Participarea redusa in invatamantul preuniversitar implica participarea redusa in invatamantul superior si reducerea potentialului de acumulare de capital uman. Din grupa de varsta de 19-23 ani, doar 35% din populatia masculina si 48% din populatia feminina frecventau o institutie de invatamant in comparatie cu 57%/59% in Germania (tara cu gradul de cuprindere in invatamantul superior cel mai ridicat dintre tarile analizate) sau 40%/46% in Ungaria (cu gradul de cuprindere in invatamantul superior cel mai scazut).
Personalul didactic in raport cu populatia scolara este mai redus decat in tarile din regiune la toate nivelurile de invatamant cu exceptia celui gimnazial. La un cadru didactic reveneau 51 elevi in invatamantul postliceal, 22 in invatamantul superior, 19 elevi in invatamantul primar, 14 elevi in invatamantul anteprescolar si prescolar, 13 elevi in invatamantul liceal si 10 elevi in invatamantul gimnazial.
Numarul absolventilor din invatamantul liceal (0,9% din populatie in 2021) este mai mare decat cel al absolventilor de facultate (0,7 % din populatie in 2021) precum in Cehia si Ungaria. In Polonia este invers, iar in Germania cele doua categorii de absolventi tind sa se egalizeze. Romania este lider in regiune in privinta ponderii absolventilor de invatamant superior in trei domenii: afaceri, administratie si drept, tehnologiile informatiei si comunicatiilor, si agricultura, silvicultura, piscicultura si stiinte veterinare. In aceste domenii absolventii reprezinta 26,9%, 6,9% respectiv 4% din totalul absolventilor de invatamant superior. In schimb, ponderea absolventilor din domeniul stiintelor educatiei (5,8%) este jumatate din ponderea celorlalte tari.
Desi durata invatamantului obligatoriu a crescut, gradul de cuprindere in invatamant este redus si in scadere, ceea ce reduce potentialul de acumulare a capitalului uman si exclude majoritatea celor ramasi fara scoala, de la un trai decent. Deoarece profesia de cadru didactic pare ca nu atrage tinerii, penuria de personal didactic risca sa se adanceasca si sa deterioreze in continuare gradul de cuprindere in invatamant.
Autor: Ella Kallai, Economist Sef Alpha Bank
