Fenomenul de „downshifting”, vizibil in multe tari incepand cu anii ’90, a devenit tot mai prezent si in Romania. Alaturi de oamenii care demareaza proiecte legate de propria locuinta si avand in vedere modul in care ne-au modelat ultimii doi ani, SPOR, brand cu traditie al Policolor, a initiat un studiu complex care face o radiografie a fenomenului de relocare din mediul urban mare, in mediul rural sau urban mic, in Romania.Unele persoane care locuiesc in marile orase pot decide sa se mute inspre zona rurala pentru a incepe o viata mai simpla, puternic diferita de pana atunci. Motivele pentru care oamenii fac acest lucru pot sa difere, dar in esenta fenomenul presupune renuntarea la viata traita intr-un oras mare, cu tot ce presupune ea, si relocarea la sat, adica trecerea la un alt fel de a trai.
La initiativa SPOR, D&D Research si agentia Zaga Brand au derulat studiul care arata dimensiunea fenomenului de „downshifting” in Romania, cine sunt persoanele cele mai dispuse sa faca schimbarea si care sunt perceptiile asupra avantajelor si dezavantajelor unei vieti mai simple.
1 din 3 romani stie pe cineva care a facut downshifting
39% dintre romanii participanti la studiu cunosc pe cineva care a facut downshifting. Intrebati daca sunt multumiti de alegerea facuta, 88% au declarat ca au fost cel putin multumiti de decizia mutarii.
Specialistii explica si cum s-a ajuns la un procent atat de mare, de 39%: in perceptia romanilor, dowshifting-ul – definit ca proces de relocare in rural si schimbare de profunzime a vietii – nu exclude mutarea inspre zonele rurale adiacente marilor metropole.
In fapt, datele acestui studiu arata ca in general oamenii ar prefera o solutie care sa pastreze beneficiile ambelor lumi si sa nu aiba, daca se poate, nici unul din dezavantaje.
Intrebati cu privire la locul relocarii, in cautarea unui stil de viata mai linistit, 67% ar prefera ca acesta sa fie in proximitatea unui oras mare. 44% ar prefera o comuna, iar alti 34% ar prefera mutarea la sat. 46% din participanti ar prefera sa se mute intr-o casa veche, dar renovata.
„Viata romanilor se schimba, iar alegerile acestora nu sunt cu mult diferite de locuitorii altor tari. Cauta confort, un mediu sanatos in care sa se dezvolte si sa-si creasca familiile. Cei care cauta case vechi, dar renovate, se uita dupa calitatea materialelor folosite si cat de potrivite sunt unui spatiu in care natura este mai prezenta: SPOR cu ioni de argint, cu efect antibacterian si antifungic, SPOR vopsea hipoalergenica, alegerea potrivita pentru persoanele alergice, produse care protejeaza lemnul de cari si ciuperca albastra ca Proxilin, si, in mod deosebit, produse fara efecte nocive asupra fluturilor si albinelor, cum ar fi emailurile SPOR Aqua, lacurile SPOR pe baza de apa sau Uleiul de in sicativat.
Pentru ca mutarea in sine vine cu multe provocari, grija amenajarii unui spatiu nou nu trebuie sa devina una recurenta, la intervale scurte de timp. De aceea, vopselele rezistente la curatari repetate precum SPOR Latex MAT sau albul luminos, rezistent timp de 5 ani oferit de SPOR TIXO, ofera cel mai bun raport pret-calitate si sunt alegerile firesti ale romanilor care privesc cu drag catre viitor. Ne bucuram sa fim alaturi de cei care aleg sa faca acest pas, cu produse durabile, eco-friendly si de incredere. Casa cu casa, zugravim o noua Romanie pe mai departe”, declara Elena Curelaru, Group Marketing Director Policolor-Orgachim.
Cel putin 1 din 10 romani ia in calcul downshiftingul
14% dintre participantii la studiu sunt decisi sa faca pasul catre downshifting, in vreme ce alti 19% cred ca este mai degraba posibil.
Pentru majoritatea celor care nu resping ideea de a face dowshifting in viitor (44%) motivatiile schimbarii sunt „liniste/mai putin stres”(45%), aerul curat si viata mai aproape de natura(26%), spatiu (11%), in timp ce sesizeaza drept obstacole locului de munca (44%), costurile relocarii si bani insuficienti (36%), adaptarea la conditiile rurale (3%).
Cei care planuiesc sa faca mutarea si-ar dori sa faca agricultura/ mica productie locala/ fermier- 36%, munca la distanta- 36%, proiect adaptat la noua comunitate tip antreprenoriat local- 28%.
Din totalul celor decisi sa se mute in viitorul apropiat, 97% vor sa ramana in Romania. De aici, destinatiile si motivele se diversifica intre o relativa proximitate a unui oras mare- 67% si cat mai departe si mai izolat de vreun oras mare -33%. In prima categorie, preferintele se impart intre comuna- 44%, sat- 34% sau orasel mic- 12%
Ce tine romanii la oras?
21% dintre romani resping complet ideea de downshifting – pentru ca nu se vad departe de confortul vietii la oras si percep existenta unui cost crescut pentru un astfel de stil de viata. Cei mai multi participanti considera drept posibile motivatii: linistea (21%), aer & natura (19%), nivel de trai mai bun la tara (10%) timp in care barierele lor au urmatorul clasament costuri mari de relocare (40%), avantajele vietii la oras (22%), familia (15%)- copii sau parinti angrenati in sisteme institutionale.
Exista romani care resping total ideea din motive rationale. Sondajul mai arata ca barierele percepute pentru relocare lipsa infrastructurii (apa, gaze, servicii medicale) de la oras. Pentru ei ideal ar fi gasirea unei locatii bune care sa fie „la tara”, dar aproape de oras. Unul dintre motivele din top 3 bariere il constituie si iesirile in oras.
Persoanele adulte sunt cele mai apropiate de ideea relocarii
Invitati sa numeasca beneficiile acestei schimbari, participantii la studiul derulat de D&D Research, au mentionat: reducerea stresului, alimentele bio si mediu semnificativ mai putin poluat, reducerea costurilor vietii, simplificarea vietii, reducerea consumului si cumpararea de bunuri materiale.
Contrar impresiei generale din ultimii 2 ani, nu tinerii sunt aceia care alimenteaza esantionul relevant de mutati la tara (6%, persoane pana in 40 de ani), ci persoanele adulte, chiar mai in varsta- 23%, intre 40-50 de ani, 38%, intre 50-60 de ani.
Esantionul reprezentativ chestionat ofera totusi si un orizont in timp al downshiftingului personal: cand voi iesi la pensie- 16%, cand vor creste copiii- 17%, cand voi gasi casa potrivita- 6%, cand o sa termin casa- 6%, cand voi avea suficienti bani- 5%.
Din esantionul chestionat, persoanele intervievate (36% )declarau venituri intre 5.500-7.000 de lei, (23%) intre 2.500 si 4.000 de lei, (23%) peste 7.000 de lei, (5%) intre 1.500-4.000 de lei.
„Fenomenul de downshifting este unul foarte complex si care abia incepe sa fie studiat mai profund, pentru ca abia acum incepe sa aiba suficienta consistenta. Probabil vom ajunge la multe concluzii interesante cand vor fi mai multe date disponibile. Pana atunci, o singura concluzie iese mai puternic in evidenta: trend-ul este intalnit mai degraba la persoane aflate pe etajele superioare ale piramidei lui Maslow si care isi pot pastra acoperite in continuare etajele inferioare in urma schimbarii pe care o fac.
Acest fenomen a fost puternic prezent in perioada de pandemie in randul celor care lucreaza in ceea ce numim noua economie si care este concentrata in marile orase (corporatisti, the gig economy etc.).
El a fost generat si sustinut in mare masura de fenomenul WFH. Faptul ca Romania este bine acoperita de catre companiile care ofera utilitati de comunicare (telecom), inclusiv in zonele care practica turismul rural sau cele rurale apropiate de marile orase a contribuit, de asemenea, la extinderea acestui fenomen. Downshifting-ul a fost sustinut de existenta unui surplus de resurse/bogatie in cazul acestor persoane si de trend-ul international – the great resignation-”, explica Dan Petre, doctor in sociologie si specialist in stiintele comunicarii, conferentiar universitar la SNSPA si managing partner D&D Research.
Studiul a fost derulat de D&D Research, pentru SPOR, brandul Policolor, in perioada 12.04.2022-29.04.2022, prin metoda CATI. Esantionul total a fost de 855 de persoane, reprezentativ pentru mediul urban si orase peste 200.000 locuitori. Marja de eroare este de 3,4%.
