RO EN
The cart is empty

RECOLAMP: Statul trebuie sa sprijine activ gestionarea deseurilor DEEE

Lipsa infrastructurii de colectare separata a deseurilor electrice, mai ales a punctelor municipale de colectare selectiva, schimbarile frecvente in legislatie si lipsa consultarilor publice autentice pe problematica gestionarii corecte a deseurilor, dar si absenta unui sistem national bine pus la punct pentru gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice reprezinta principalele impedimente in calea unei gestionari eficiente a deseurilor la nivel national, inclusiv a celor electrice si electronice. Conform datelor Recolamp, prima organizatie de transfer de responsabilitate specializata pe colectarea deseurilor din echipamente de iluminat din Romania, la nivel national exista, in acest moment, 20 de organizatii colective care se ocupa de preluarea responsabilitatii producatorilor de echipamente electrice si electronice, peste 80 de colectori autorizati si mai mult de 20 de instalatii de tratare, din care unele realizate cu investitii uriase. "Lucrurile evolueaza in directia dorita, dar intr-un mod mai lent decat ne-am dori", spune Razvan Copoiu, director general al Signify Romania si Europa de Sud Est si Presedinte al Consiliului Director al Recolamp. 
Recolamp este activa pe piata locala de profil din anul 2007, in cei aproape 16 ani realizand peste 17.000 de puncte de colectare, 50.000 de ridicari de deseuri, mai mult de 14.000 tone de deseuri colectate, 27.000 de containere amplasate in diverse puncte de generare deseuri si in jur de 60 de colectori autorizati cu care are parteneriate. 
 
- Cum ati caracteriza activitatea din domeniul colectarii deseurilor de becuri, lampi si echipamente de iluminat? Cum a evoluat activitatea de reciclare a acestor deseuri in ultimii 10 ani, pe scurt?
- Evolutia a fost una substantiala, daca ne gandim ca am plecat de la zero in 2007. Chiar daca o parte dintre noi mai stiam de pe vremuri cum e sa faci colectare selectiva in cazul ambalajelor, colectarea becurilor arse a aparut ca o activitate exotica si inca mai este perceputa ca atare in multe cazuri. Inceputul a fost dificil, venind pe un teren practic virgin, complicat de faptul ca deseurile din lampi sunt periculoase, avand continut de mercur. In plus, aceste deseuri din becuri sau tuburi sunt fragile, cu greutate redusa, ceea ce le face foarte usor de aruncat neconform in fluxul de deseuri menajere. Recolamp a fost, pentru ani buni, singura organizatie de transfer de responsabilitate specializata pe colectarea deseurilor din echipamente de iluminat si continua sa fie lider in acest domeniu, cu o infrastructura proprie de colectare care numara acum mai mult de 17.000 de puncte de colectare pe teritoriul Romaniei.
 
 
In ciuda acestui pionierat al Recolamp si faptului ca, an de an, Recolamp isi indeplineste si chiar depaseste tinta de colectare, la nivel de tara inca suntem departe de punctul in care ar trebui sa fim. Lucrurile evolueaza, dar mai greu fata de ce se intampla la nivel european, in principal din cauza faptului ca toata aceasta activitate se desfasoara aproape in exclusivitate la nivel de initiativa privata. Autoritatile publice locale, cu cateva exceptii notabile, fac prea putin pentru a sprijini acest efort, iar la nivel legislativ inca nu exista suficienta coerenta care sa asigure un cadru echilibrat in care organizatiile de transfer de responsabilitate sa isi desfasoare activitatea. Ne bate pe umar pachetul de Economie Circulara, Ecodesign, Digitalizarea si noi inca ne luptam cu conceptul de colectare selectiva si efectele ei.
Astazi avem 20 de organizatii colective care se ocupa de preluarea responsabilitatii producatorilor de echipamente electrice si electronice, peste 80 de colectori autorizati si peste 20 de instalatii de tratare, din care unele cu investitii uriase. Lucrurile evolueaza in directia dorita, dar intr-un mod mai lent decat ne-am dori.
 
- Care sunt cauzele principale ale gestionarii neconforme a acestora si ce considerati ca ar trebui facut pentru a creste rata de colectare si reciclare a acestor deseuri? 
- Cea mai mare problema, asa cum am mentionat anterior este lipsa infrastructurii de colectare separata, mai ales lipsa punctelor municipale de colectare selectiva. Aceasta poate compromite eficienta procesului de gestionare si poate contribui la poluarea mediului. Chiar daca avem instalatii performante de tratate, ele vor trata mai mult deseuri aduse din afara tarii si nu pe cele generate pe teritoriul Romaniei, daca nu se accelereaza la nivel national activitatea de colectare a deseurilor din echipamente electrice si electronice.
O alta problema majora este lipsa de predictibilitate legislativa. Schimbarile frecvente in legislatie si lipsa consultarilor publice autentice pot crea un mediu nesigur pentru toti actorii implicati in gestionarea deseurilor. Pentru a implementa masuri eficiente si pentru a dezvolta strategii pe termen lung, este esential sa existe stabilitate si claritate in ceea ce priveste cadrul legal. 
Si as mai putea adauga, la acest capitol, absenta unui sistem national bine pus la punct pentru gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, un sistem centralizat de tip Clearing House, care ar putea aduce claritate si coerenta in gestionarea acestor deseuri, facilitand schimbul de informatii si colaborarea intre toti actorii implicati. Suntem nerabdatori sa vedem ce se va intampla dupa implementarea sistemului de garantie returnare de la ambalaje, care, practic, va aduce o revolutie in domeniul gestionarii deseurilor de acest tip, care poate atrage la randul ei, speram noi, o schimbare si pe piata gestionarii deseurilor din echipamente electrice si electronice.
 
 
- Cum se desfasoara activitatea Recolamp in acest moment si care sunt principalele obiective pe care le urmariti?
- Recolamp este una dintre cele mai vechi organizatii de profil, infiintata inca din 2007, cu peste 15 ani vechime in domeniu: peste 17.000 puncte de colectare, 50.000 de ridicari de deseuri, mai mult de 14.000 tone de deseuri colectate, 27.000 de containere amplasate in diverse puncte de generare deseuri si in jur de 60 de colectori autorizati cu care avem parteneriate. La momentul infiintarii, activitatea Recolamp era restransa exclusiv la domeniul echipamentelor de iluminat, dar, intre timp, acest domeniu s-a largit, incluzand si electrocasnicele mari si mici, panourile fotovoltaice, echipamentele frigorifice etc. In prezent, oferim preluarea responsabilitatii pentru intreaga gama de deseuri din echipamente electrice si electronice, ramanand insa specializati pe colectarea echipamentelor de iluminat.
Obiectivele noastre sunt foarte clare: indeplinirea obligatiilor pe care ni le-am asumat in numele celor 320 de producatori din sistem, mai clar indeplinirea tintelor de colectare de 65% din ce s-a pus pe piata in ultimii 3 ani. Si ne mandrim ca an de an ne indeplinim tintele, cu ajutorul parteneriatelor cu producatorii, electricienii, constructorii, firmele de retail si cele de mentenanta, colectorii, tratatorii, autoritatile publice locale si nationale, institutiile publice etc. Trebuie sa spunem ca, datorita activitatii noastre, mii de tone de deseuri nu au ajuns la groapa de gunoi impreuna cu deseurile municipale. De exemplu, numai in 2022 am colectat circa 638 tone de deseuri periculoase din categoria 3, ceea ce inseamna ca peste 20 kg de mercur nu au mai ajuns sa polueze solul si apele freatice. La acestea se adauga si cele 5.107 tone DEEE nepericuloase care au fost colectate conform si tratate pentru a reintra in circuitul de productie.
 
- In ce proiecte/ programe/ initiative sunteti implicati in aceasta perioada si ce urmariti prin intermediul acestora?
- Recolamp este implicata, in acest moment, in mai multe campanii pe care le puteti vedea si pe site-ul oficial: www.recolamp.ro. In derulare, in acest moment, sunt Campania Electricienilor, Campania de Mentenanta in Iluminat Public, Facility Management, campanii locale desfasurate cu primarii sau cu producatorii si cu partenerii nostri din domeniul colectarii etc. De asemenea, functioneaza bine Clubul Recolamp, platforma activa pentru producatorii si distribuitorii care semnaleaza generarea de deseuri in urma proiectelor proprii. Ne-am dori, insa, sa existe si sa functioneze cu adevarat punctele de colectare municipale, care sa preia aceste deseuri in format organizat, reducand dependenta de astfel de campanii. 
Din 2012 suntem membri Eucolight, asociatia europeana a OTR-urilor pentru echipamentelor de iluminat, care numara in prezent 18 tari membre. Eucolight este o voce puternica in Europa, in domeniul gestionarii deseurilor de echipamente de iluminat.
 
 
- Care sunt principalii producatori de echipamente de iluminat cu care lucrati si in ce consta parteneriatele?
- Ca orice OTR, Recolamp are la baza membrii importanti din domeniul echipamentelor de iluminat, respectiv Signify Romania, pe care il si reprezint in cadrul Recolamp, Ledvance GMBH si Flash Lighting Services SA. In acest moment, avem 320 de producatori de echipamente electrice si electronice, iar de anul acesta, avand in vedere ca ne-am extins domeniul de activitate pe toate categoriile, inclusiv pe panouri fotovoltaice, ni se vor alatura si alti actori importanti. Scopul nostru este sa asiguram tuturor acestor producatori indeplinirea tintelor minime legale de colectare de 65%, dar parteneriatul nostru merge mai departe, de la implementarea unor campanii de colectare cu anumiti producatori, mai ales din domeniul retail, pana la cooperarea in vederea identificarii active a proiectelor cu potential de generare de deseuri. Avem o relatie complexa cu participantii nostri, bazata pe incredere si cooperare, relatie care, in cazul multora dintre acestia, se intinde pe mai bine de 15 ani. Compania pe care o reprezint, Signify Romania, este membru activ al Recolamp inca din septembrie 2007, am trecut impreuna printr-o multime de incercari si am crescut organic impreuna si speram ca in viitor sa ni se alature si mai multi parteneri in schema noastra colectiva.
 
- Ce parere aveti despre legislatia din domeniu? Este actualizata si adaptata nevoilor pietei?
- Asa cum am mentionat si la inceputul interviului, legislatia in Romania este, din nefericire, lipsita de predictibilitate. Si asta ne face viata grea. De asemenea, este extrem de stufoasa si interpretata diferit la nivel national, ceea ce nu ajuta. Legislatia este completa si transpune intreaga legislatie europeana, deci aici stam bine. Dar ce ne facem cu implementarea ei? Cred ca acest aspect este problematic in toate sectoarele. De exemplu, legislatia prevedea inca din 2005 ca primariile sa infiinteze puncte de colectare municipale, puncte care nu exista nici astazi, dupa 18 ani. Sau, mai precis, exista mult prea putine pentru nevoia existenta. Ne-ar ajuta foarte mult controlul aplicarii legislatiei pe tot lantul, incepand de la generatori pana la depozitarea finala, dar nu ca in fabula "Cainele si catelul" a lui Alexandrescu.
In acest moment, OUG nr. 5/2005 privind gestionarea DEEE este in proces de revizuire in Parlament. Participam activ la toate grupurile de lucru si avem speranta ca aceasta revizuire va avea efecte pozitive imediate si pe termen lung asupra domeniului nostru de activitate.
 
 
- Care sunt cele mai mari obstacole pe care le aveti in activitate si ce solutii posibile vedeti pentru rezolvarea acestora?
- In afara de problemele mentionate anterior, ca in orice domeniu ne confruntam cu lipsa de cooperare dintre actorii implicati in domeniul acesta. Chiar daca, teoretic, ne dorim aceleasi lucruri, nu reusim sa ne unim fortele. Inaintam cu greu si ne lipsesc datele care sa descrie situatia in care ne aflam, in timp real. Raportam aceleasi lucruri la mai multe institutii, in formate diferite, pe hartie, in anul 2023. Acum avem o initiativa a AFM, prin aparitia sistemului de raportare SIATD, care speram ca va mai rezolva din aceasta dilema si anume descrierea sistemului in timp real si urmarirea trasabilitatii deseurilor.
Apoi putem discuta si despre eficienta energetica, un subiect extrem de important si presant in ziua de astazi. Un studiu Signify, compania pe care o reprezint si care este cel mai mare producator de echipamente de iluminat la nivel mondial, arata ca in Romania se pierd sute de milioane de euro pe an in scoli, spitale sau in cladirile institutiilor publice unde se folosesc becuri vechi, care consuma multa energie electrica. Daca s-ar investi in noile tehnologii si s-ar renunta la echipamentele cu tehnologie veche, conventionala, pe langa avantajele unui iluminat care sa ajute procesul de invatare, s-ar obtine o economie majora de 55 de milioane de euro. LED-urile consuma cu pana la 80% mai putina energie decat becurile incandescente obisnuite. Un bec cu LED poate functiona pana la 15.000 de ore, ceea ce reprezinta echivalentul a 15 becuri incandescente. Avantajele s-ar simti imediat in intreg domeniul public, mai ales in institutii de invatamant, spitale etc. Orice economie cu energia intr-un spital, de exemplu, ar putea fi directionata spre imbunatatirea actului medical. Calculul Signify arata ca ar fi economisite in jur de 20 de milioane de euro, din cele 680.000 de becuri si neoane din spitalele Romaniei doar 5% fiind inlocuite, pana in prezent, cu unele performante si eficiente energetic. Economii si mai importante s-ar putea face la iluminatul public. Din cele aproximativ doua milioane corpuri de iluminat stradal functionale in acest moment in Romania, doar 25% au fost inlocuite, pana in prezent, cu LED. Daca s-ar inlocui si celelalte trei sferturi, vor fi economisite aproape 75 de milioane de euro. Daca adunam datele doar din aceste sectoare, Romania ar putea economisi anual circa 1,5 GWh, adica echivalentul a 2,8% din consumul de electricitate anual al tarii. 

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter