AMCCRS: Proiecte de 90 milioane euro pentru consolidarea cladirilor, prin PNRR

Administratia Municipala pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic transmite ca a depus prin PNRR proiecte in valoare de 90 de milioane de euro, dar si ca a demarat procedurile pentru reluarea lucrarilor pe santierele blocate, ca urmare a intrarii in procedura de faliment a Companiei Municipale Consolidari (CMC).

"Pe majoritatea santierelor au fost sistate lucrarile de consolidare ca urmare a intrarii in procedura de faliment a Companiei Municipale Consolidari (CMC). Lucrarile puteau fi reluate numai dupa rezilierea contractelor cu CMC. Avand in vedere ca decizia de reziliere a contractelor a putut fi pusa in aplicare abia in luna mai a acestui an (conform deciziei instantei), contractele au putut fi reziliate abia acum cinci luni. In paralel, AMCCRS a demarat procedurile pentru a putea relua lucrarile de consolidare pe santierele blocate. (ex. - s-au transmis documentatiile catre Trustul de Cladiri Metropolitane Bucuresti in vederea reluarii lucrarilor). Intre timp s-a aplicat la ambele etapele ale PNRR (proiecte in valoare de aproximativ 90 de milioane de euro)", a precizat AMCCRS.

Cererile depuse in cadrul PNRR vizeaza aproximativ 40 de imobile, unele dintre ele monumente istorice, iar altele aflate in zone protejate istoric, atat cladiri rezidentiale, cat si cladiri publice. Solicitarile sunt in evaluare la Ministerul Dezvoltarii, iar pana in prezent autoritatea locala a raspuns la 8 cereri de clarificari pentru cele 16 proiecte depuse in cadrul PNRR.

Totodata, AMCCRS a incheiat un acord-cadru pentru expertizarea tehnica a 200 de imobile vulnerabile din Capitala, dintre care 160 monumente istorice, avand o suprafata totala de 500.000 mp. Contractul cadru se afla in desfasurare, iar pana la momentul actual aproximativ 40 de cladiri au fost expertizate si a fost stabilita clasa de risc seismic.

In prezent, la nivelul Capitalei, 363 de imobile sunt incadrate in clasa I de risc seismic, iar alte 374 sunt expertizate in clasa II de risc seismic.

Totodata, pentru 14 cladiri, dintre care 5 monument istoric, se afla in derulare servicii de proiectare. Autorizatia de construire a fost obtinuta pentru cinci imobile, dintre care doua monument istoric. Se afla in derulare contracte pentru servicii de proiectare si executie in cazul a doua imobile.

In curs de atribuire este contractul pentru servicii de proiectare in vederea punerii in siguranta a Hanului Solacolu, din Calea Mosilor nr. 134.

Tot in curs de atribuire se afla contracte pentru: actualizarea masurilor de interventie conform reglementarii tehnice in vigoare P100-3/2019 pentru sase imobile (dintre care unul monument istoric); revizuirea DALI si reaprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru doua imobile monument istoric si revizuirea expertizei tehnice pentru sase imobile.

 

Directorul executiv al Administratiei Municipale pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Razvan Munteanu, declara ca seismul de joi dimineata ar trebui sa reprezinte un semnal de alarma si pledeaza pentru un parteneriat intre administratia publica si asociatiile de proprietari, in vederea consolidarii unui numar cat mai mare de imobile.

In acest sens, a invitat asociatiile de proprietari sa ia legatura cu AMCCRS, pentru a vedea care sunt conditiile de consolidare a cladirilor cu risc seismic.

"Cutremurul trebuie sa reprezinte un semnal de alarma pentru toata societatea - zona de administratie publica, dar si asociatiile de proprietari. Invit asociatiile de proprietari sa ia legatura cu noi, cu institutia noastra, pentru a le spune exact care sunt pasii pentru a intra in consolidare. (...) Conditia principala este sa existe unanimitate la nivelul asociatiei de proprietari, dupa care, din perspectiva financiara, municipalitatea are o serie de instrumente prin care reglementeaza acest aspect. De asemenea, noua lege a consolidarii vorbeste despre gratuitatea lucrarilor, atata timp cat proprietarii, timp de 25 de ani, nu isi instraineaza proprietatile. Sigur, daca doresc sa faca acest lucru, se poate, sub conditia recuperarii sumelor cheltuite. Dar principala conditie este sa existe vointa, unanimitate la nivelul asociatiei de proprietari, pentru ca altfel, riscurile de a avea blocaje juridice sunt foarte mari", a precizat Munteanu.

El a mentionat ca, pentru consolidarea unei cladiri, exista doua etape majore care trebuie parcurse. Astfel, in primul rand sunt necesare: diagnosticarea problemelor, stabilirea masurilor tehnice de interventie si a costurilor, urmate de executia propriu-zisa a lucrarilor de consolidare.

"In prezent avem 80 de imobile aflate in prima etapa, in diferite faze de derulare a etapei proiectare. Si, in acelasi timp, mai avem 12 imobile preluate de la vechea administratie, imobile pentru care lucrarile de consolidare sunt finalizate, in sensul ca lucrarile la structura au fost finalizate si la o parte dintre ele am identificat, prin proiect, un rest de executat. Urmeaza ca la sfarsitul acestui an, inceputul anului viitor sa putem sa lucram la interioare, pentru a inchide lucrarile de arhitectura, finisaj. Din cele 12, trei au fost efectiv preluate, fiind incheiate in acest mandat. Intr-una dintre cladiri, proprietarii s-au si intors in apartamentele lor", a precizat Razvan Munteanu.

Potrivit acestuia, printre cele 80 de cladiri aflate in etapa de proiectare se numara imobilul din str. Boteanu nr. 3A-3B, care are doua scari, noua etaje si 80 de apartamente. Valoarea totala a investitiei este de 60 de milioane de lei, iar contractul urmeaza sa fie scos la licitatie. Fostul Club A, de pe str. Blanari nr. 14, din Centrul istoric are autorizatie de construire. A fost contractat constructorul si in acest moment se clarifica aspecte legate de costuri, inclusiv ca urmare a inflatiei. Totodata, au fost depuse cereri de finantare prin PNRR pentru 36 de imobile, atat cladiri rezidentiale, cat si cladiri publice, la o valoare totala estimata de aproximativ 90 de milioane de euro. Proiectele sunt in evaluare, iar pana la sfarsitul anului se vor afla rezultatele.

Desi in evidentele AMCCRS figureaza aproximativ 900 de cladiri incadrate in clasele I si II de risc seismic, un raport al Bancii Mondiale arata ca peste 20.000 de cladiri ar fi vulnerabile la risc seismic. AMCCRS a incheiat un acord-cadru pentru expertizarea tehnica a 200 de imobile vulnerabile din Capitala, dintre care 160 monumente istorice, avand o suprafata totala de 500.000 mp.

"Noi, in prezent, din cei 500.000 de metri patrati contractati, am expertizat 70.000. Avem un plan pe anul viitor sa expertizam inca peste 200.000 metri patrati. Prin aceasta expertizare, incadram cladirile intr-o clasa de risc seismic. Avem in clasele de risc seismic I si II spre 900 de imobile in total, avand in vedere si ultimele 31 de imobile expertizate de noi. Insa, la nivelul Bucurestiului, un raport al Bancii Mondiale spune ca peste 20.000 de cladiri sunt vulnerabile la risc seismic. Asta inseamna ca sunt construite inainte de 1978, au peste trei etaje si tipologia constructiilor le incadreaza in aceasta categorie de cladiri vulnerabile", a precizat Razvan Munteanu.

Referindu-se la dificultatile cu care se confrunta administratia pentru a impune un ritm mai accelerat al lucrarilor de consolidare, directorul executiv al AMCCRS a punctat inclusiv la reticenta oamenilor.

"Sunt mai multe aspecte: un prim aspect este legat de reticenta oamenilor in a intra in programele de consolidare, pentru ca nu exista o relatie de incredere intre administratia publica si cetateni, pentru ca nu sunt atat de multe proiecte de buna practica construite din trecut. Poate cutremurul din aceasta dimineata ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru toti acesti actori, adica si pentru noi, administratie publica, inclusiv sectoarele - pentru ca si ele sunt acum eligibile pentru a elabora si a derula lucrari de consolidare, iar pe partea cealalta, asociatiile de proprietari, locuitorii din imobile din Bucuresti. Ar trebui sa fie un semnal de alarma, pentru a ajunge intr-un parteneriat si pentru a putea introduce cat mai multe imobile in programele de consolidare", a spus Munteanu.

Alti factori invocati de catre acesta sunt resursa umana de specialitate, dar si faptul ca in administratia anterioara s-au creat "monopoluri institutionale", pentru ca proiectarea si executia lucrarilor s-au realizat mai ales de catre companiile municipale.

"Pe de alta parte, resursa umana de specialitate - si aici o sa ma raportez la arhitecti si ingineri - poate fi iarasi catalogata ca o constrangere. Un al treilea aspect - nu vreau sa insist pe acest capitol foarte mult - au existat niste monopoluri institutionale din trecut, lucrandu-se doar cu companiile municipale, atat pe partea de proiectare, cat si pe partea de executie, mult prea putin cu zona publica. Si atunci, noi practic acum suntem in situatia in care trebuie sa scoatem toate aceste documentatii din nou in proceduri de achizitie publica si ne-am deschis pur si simplu catre piata, lucrand astazi cu mai multe companii de proiectare, mai multe companii de expertizare, comparativ cu ceea ce se intampla in trecut. Si vor aparea si rezultatele, dar nu atat de rapid precum ne dorim. Odata ce vom finaliza aceste etape de proiectare si vom avea un diagnostic clar, atunci vom putea intra in linie dreapta pe partea de implementare. Iar in zona aceasta de proiectare intervine foarte mult si relatia cu proprietarii si disponibilitatea lor de a intelege si de a intra in programele de consolidare", a precizat Razvan Munteanu.

 

Primarii de sectoare din Bucuresti beneficiaza de legislatie pentru a depune proiecte privind consolidarea de risc seismic, a declarat, joi, ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei, Cseke Attila.

El a subliniat ca nu doreste sa politizeze acest subiect, dar considera ca mesajul edilului Sectorului 1, conform caruia Capitala are nevoie de o noua lege care "sa le permita" primariilor sa consolideze cladirile cu risc seismic, este "denaturat in mare masura".

"Chiar daca nu vreau sa intru in dispute politice, mesajul este denaturat in mare masura. Primarii de sectoare din Bucuresti, conform legii care este in vigoare de la sfarsitul lunii iulie, pot depune proiecte pentru finantare la bugetul de stat. Sectorul 1 n-a depus niciun proiect, ca sa inchidem acea dezbatere. Eu in principiu spun sa nu politizam acest subiect, care a fost politizat prin acest mesaj al doamnei primar, in conditiile in care exista legislatie de anul acesta - pana anul acesta nu exista decat pentru PMB - dar de anul acesta exista si pentru primarii de sector", a declarat ministrul, la Digi24.

Potrivit acestuia, Primaria Sectorului 4 este campioana la proiectele de consolidare de risc seismic pe PNRR.

"Pe PNRR iarasi avem o alta situatie - au fost primarii de sectoare care s-au descurcat foarte bine. Pot sa spun ca, si cred ca nu e gresit sa spun, Sectorul 4 este campion absolut de proiecte pe consolidare de risc seismic pe Valul Renovarii. A fost aceasta posibilitate pentru sectoare. Si Sectorul 1 a depus proiecte, e adevarat ca in etapa a doua, unde fondurile erau mult limitate. Posibilitatile din 2022, respectiv din anii urmatori, pe consolidare de risc seismic vor fi de inegalat, in sensul ca nu am avut asemenea fonduri la dispozitie in Romania in ultimii 10-15 ani si trebuie sa profitam de ele", a transmis Cseke Attila.

Ministrul Dezvoltarii a amintit ca sunt 467 de milioane de euro pe doua axe, care au fost deschise anul acesta in doua apeluri succesive - o parte pentru consolidarea de risc seismic si eficientizare energetica la blocurile de locuinte, respectiv la cladirile publice.

"Aceasta este finantarea disponibila pe care am propus-o anul trecut in PNRR si care este la dispozitia Romaniei. Avem deja contracte de finantare incheiate in valoare de 47 de milioane de euro cu 19 UAT-uri si valoarea acestor proiecte se deruleaza in aceasta saptamana, astfel incat sa putem inchide cat mai repede cu contracte de finantare intreaga suma", a adaugat Cseke Attila.

In acelasi timp, a aratat el, Ministerul Dezvoltarii a elaborat un proiect de lege, aprobat de Guvern in primavara acestui an si ulterior de Parlament, el fiind un jalon in PNRR cu termenul la sfarsitul acestui an.

"A trecut in Parlament, l-a aprobat, l-a imbunatatit, si este o lege promulgata care dupa 28 de ani schimba total filozofia de abordare a statului fata de acest segment. Filozofia de abordare din 1994 si pana in 2022 era una caduca de ani de zile si era nevoie de un program cu suflu nou care inseamna un program de finantare multianuala. (...) S-au introdus cladirile publice, foarte important, ca si posibilitatea de interventie in finantarea bugetului de stat. (...) Nu in ultimul rand s-a introdus si posibilitatea de finantare pentru cladirile clasificate risc seismic II, care sunt destul de expuse la un eventual cutremur cu un grad mai ridicat", a explicat ministrul Dezvoltarii.

Capitala are nevoie de o noua lege care "sa le permita" primariilor sa consolideze cladirile cu risc seismic, a afirmat, joi, edilul Sectorului 1, Clotilde Armand, care a sustinut ca actualul Cod Administrativ este "o aiureala".

"In acest moment exista o legislatie care mai degraba nu-ti permite sa consolidezi cladirile cu risc seismic. Degeaba avem un buget generos la Sectorul 1 daca n-avem atributii administrative! Codul Administrativ actual este o aiureala pentru primariile din Bucuresti. O spun din nou raspicat: Capitala are nevoie de o noua lege care sa permita primariilor sa actioneze", a scris Armand, pe Facebook.

Potrivit primarului, Bucurestiul are circa 2.400 de cladiri cu risc seismic, iar Sectorul 1 este catalogat drept "cea mai periculoasa" zona din Capitala in cazul unui cutremur.

 

Prefectul Capitalei, Toni Grebla, ii cere primarului general, Nicusor Dan, sa intocmeasca un program "realist" de consolidare a cladirilor cu risc seismic.

"Avem sute de cladiri in Bucuresti care necesita urgent consolidare si acest lucru trebuie facut in primul rand prin grija si dupa un program care sa fie elaborat si coordonat de Primaria Capitalei. (...) Solicit si pe aceasta cale Primariei Capitalei, primarului general, sa intocmeasca un program realist si concret, sa solicite sprijinul necesar acolo unde este cazul altor institutii si autoritati ale statului, pentru ca sa fie adoptat un astfel de program", a declarat Toni Grebla, joi, pentru AGERPRES.

El a subliniat ca programul trebuie aprobat cu maxima transparenta, cu consultarea specialistilor, a tuturor celor interesati.

"Legislatia in domeniu nu pare sa ne incurce foarte mult, exista insa o anume rezistenta din partea unor locatari care refuza sa fie relocati pe perioada in care consolidarea se efectueaza, dar nu aceasta este problema cea mai importanta care impiedica realizarea a unor consolidari intr-un ritm mai alert, ci faptul ca efectiv lipseste un adevarat program, un adevarat plan de actiune al Primariei Capitalei, cu identificarea mijloacelor materiale si financiare necesare, (...) pentru ca, in urmatoarea perioada, in urmatorii ani, sa poata fi consolidate cat mai multe dintre cladirile cu risc seismic", a afirmat prefectul Capitalei.

Potrivit acestuia, Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta a intocmit un plan de interventie dupa cutremur si fiecare institutie cu atributii in domeniu are mijloace si personal in acest sens.

"Avem un plan de actiune care are cateva sute de pagini. Fiecare institutie, fiecare autoritate din Municipiul Bucuresti are sarcini precise si stie sa le realizeze post-eveniment pentru a limita intinderea pagubelor materiale, a numarului de victime, ingrijirea acestora, adapostirea si asa mai departe. In ceea ce priveste interventia post-eveniment lucrurile sunt precis determinate, prin aprobarea planului de actiune. Fiecare institutie stie ce are de facut, are mijloacele materiale, personalul dedicat care sa realizeze o interventie cat mai eficient posibila", a explicat Toni Grebla.