Cu un pret al energiei care a crescut la niveluri record in acest an, discutiile despre saracia energetica si calitatea locuirii in Romania sunt mai necesare ca oricand. Investitiile in reabilitarea energetica a locuintelor ar fi diminuat acum povara facturilor pentru consumatori. „Eficienta energetica si-ar fi vazut acum foarte mult valoarea in sectorul cladirilor, unde consumatorul casnic este asa de lovit, dar si consumatorul industrial, din zona de servicii”, spune Radu Dudau, director Energy Policy Group si coordonator al proiectului Romania Eficienta.Nevoia pentru investitii in renovarea energetica a cladirilor este ridicata, in contextul in care fondul de locuinte din mediul urban national, la fel ca si in alte state din Europa de Est, este dominat de imensele dezvoltari de locuinte care au fost construite in timpul erei comuniste de dupa 1945, in lipsa unor standarde de performanta energetica.
In regiune, „acestea sunt de obicei blocuri mari de apartamente construite din beton, cu unul sau doua dormitoare. Ele sunt mici in comparatie cu locuintele din alte parti ale Europei”, dupa cum se arata in studiul „The cost of poor housing in the European Union”, realizat de BRE, un grup global de cercetatori, oameni de stiinta, ingineri si tehnicieni dedicat imbunatatirii mediului construit.
Astfel, in Romania, peste 63% din locuinte au mai putin de 50 mp, comparativ cu mai putin de 5% in Olanda, Spania, Danemarca si Luxemburg.
Situatie grava atat in mediul urban, cat si in cel rural
„Una din posibilele cauze ale saraciei energetice in Romania, precum si alte state post-socialiste din Europa, este exact tranzitia defectuoasa de la economia planificata, socialista la economia libera. Astfel pentru a mentine un ritm accelerat al urbanizarii si industrializarii, regimurile socialiste au neglijat calitatea constructiilor, respectiv consumul de energie exagerat de mare pentru intretinerea acestora”, arata analiza „Saracie energetica in Romania - ce este si de ce ar trebui sa ne preocupe?”, realizata de Centrul pentru Studiul Democratiei (CSD) din Cluj-Napoca.
Pentru ca pana de curand energia a fost subventionata de stat, ineficienta energetica a cladirilor nu a fost resimtita de populatie atat de mult in facturi.
„Totusi odata cu tranzitia la economia de piata, eficienta energetica redusa a cladirilor, in special a blocurilor de tip panel, si consumul crescut de energie au creat forme de vulnerabilitate si dependenta fata de beneficiile sociale insuficiente si putin adaptate transformarilor economice”, mentioneaza sursa citata.
In mediul rural, situatia este la fel de grava, cele mai multe locuinte fiind vechi si extrem de ineficiente energetic. Mai mult, „aproape 80% din populatia rurala foloseste lemnul pentru incalzire, in sobe invechite si ineficiente energetic, cu putere de incalzire redusa si cu emisii poluante ce au efecte asupra sanatatii oamenilor si a mediului”, mai arata analiza CSD.
Incalzirea adecvata a locuintei, un lux
Pierderile ridicate de energie, din cauza izolarii deficitare a locuintei, conduc de regula la incapacitatea de a mentine casa calda. In Romania, procentul celor care nu isi permit sa isi incalzeasca potrivit locuinta era, in 2019, de 9,3%, peste media UE de 6,9%, dupa cum se reflecta in infograficul de mai jos, realizat pe baza statisticilor UE.
Calitatea redusa a locuintelor se reflecta si prin lipsa de toaleta si dus, un acoperis care permite scurgeri, precum si gradul de supraaglomerare al locuintei. Potrivit Eurostat, Romania inregistra, in 2019, cea mai mare rata (45,8%) de supraaglomerare din UE, pe locurile urmatoare aflandu-se Letonia (42,2%) si Bulgaria (41,1%).
Aceste date statistice mai trebuie completate de faptul ca „cea mai mare cota de proprietate a fost observata in Romania (96% din populatie detinea locuinta proprie)”. Comparativ, ca medie a UE, in 2019, 70% din populatie avea in proprietate locuinta, in timp ce restul de 30% locuia in case inchiriate.
Costurile economice si sociale ale locuintelor sarace
Dincolo de costurile directe si masurabile ale traiului in locuinte inadecvate - precum facturi mai mari la energie, o valoare redusa de piata a locuintei, sanatate precara - ar mai putea fi enumerate consecintele pentru sansele de viata ale oamenilor si, ca efect mai larg, impactul asupra dezvoltarii si performantei economice a tarii.
Studiul BRE „The cost of poor housing in the European Union” mai noteaza:
„Impactul este indisolubil legat de alte aspecte sociale si economice, de probleme de dezvoltare, cum ar fi: educatie, formare profesionala, ocuparea fortei de munca, familie, cultura. Costuri indirecte care pot fi legate de locuinte inadecvate includ:
- Sub performanta la scoala;
- Zile de lucru pierdute;
- Oportunitati de afaceri pierdute;
- Lipsa bunastarii”
Asadar, „educarea oamenilor in vederea imbunatatirii confortului din propriile case si pentru a le face mai sanatoase si mai sigure va asigura dividende pe termen lung”, mai noteaza BRE.
Sprijin financiar pentru renovarea locuintelor
Uniunea Internationala a Proprietarilor de Cladiri (International Union of Property Owners - UIPI) a realizat un sondaj online, cu respondenti si din Romania, pentru a evalua capacitatea si dorinta proprietarilor de proprietati europene de a-si renova casele.
Rezultatele sondajului, publicate in aprilie 2021, arata ca proprietarii europeni au o dorinta puternica in ceea ce priveste renovarea locuintelor sale: 77% dintre respondenti considera ca este benefic sa-si faca proprietatile mai eficiente din punct de vedere energetic si mai durabile.
„In ciuda acestei disponibilitati, proprietarii de proprietati gasesc multe bariere pentru a lua masuri. Dintre respondentii care nu planificau nicio lucrare de renovare inainte de pandemie, bariera economica este una dintre obstacolele majore: 31% dintre respondentii care au decis sa nu renoveze sunt dispusi sa faca acest lucru, dar nu dispun de fondurile necesare”, arata UIPI (sursa, AICI).
30% dintre respondentii care nu au planificat renovari au declarat ca existenta unor scheme de finantare ii va ajuta sa se razgandeasca si 54% dintre respondenti solicita subventii care sa ii ajute sa isi renoveze proprietatile.
„Acest lucru ne permite sa concluzionam ca este nevoie de o mai mare atentie la capacitatea reala a proprietarilor de locuinte de a renova si de punerea in aplicare a unor masuri adaptate care sa le permita acestora implementarea masurilor de eficienta energetica”, se precizeaza in raportul UIPI.
Beneficiile renovarii energetice a cladirilor de locuit
Conform aceluiasi sondaj, beneficiile asteptate pe care respondentii spera sa le obtina in urma renovarii ar fi: cresterea valorii proprietatii (61,21%), economii de bani (55,42%), trai mai confortabil (51,47%). Referitor la tipurile de interventii, inlocuirea ferestrelor (41,32%), refacerea izolatiei (37,99%) si inlocuirea instalatiilor termice (33,46%) pareau a fi cele mai populare.
Interesul romanilor pentru cresterea eficientei energetice a locuintelor a fost confirmat si de rezultatele sondajului derulat, la finalul lui 2019, de INSCOP Research pentru proiectul Romania Eficienta, referitor la Perceptia si comportamentul populatiei cu privire la consumul responsabil de energie si eficienta energetica in cladiri.
Aproape sase din zece respondenti care locuiesc intr-un bloc ce nu a fost inca termoizolat au declarat ca pentru ei este foarte important ca acesta sa fie termoizolat, iar unul din patru a raspuns ca este important acest lucru (gasiti detalii AICI).
Principalele avantaje ale termoizolarii, conform sondajului INSCOP, ar fi: reducerea costurilor cu energia (49% dintre respondenti), protejarea sanatatii personale si a familiei (29,7%) si reducerea poluarii (11,6%).
Dincolo de aceste avantaje, renovarea cladirilor reprezinta un instrument esential pentru a rezolva problema saraciei energetice, cu beneficii atat asupra sanatatii, confortului, cat si asupra bugetului consumatorilor vulnerabili, asa cum am aratat in acest infografic video realizat de echipa Romania Eficienta.
