Mai putin de jumatate dintre companiile care activeaza in Uniunea Europeana spun ca sunt familiarizate cu Pactul Verde european (Green Deal) si doar 49% au aratat ca sunt pregatite pentru masurile pe care le implica, potrivit raportului European Green Deal Survey 2021, realizat de PwC.”Evolutia pe piata energiei din ultimele luni si decizia de a elimina treptat dependenta de combustibilii fosili din Rusia au dat o motivatie suplimentara Comisiei Europene de a urgenta obiectivele Green Deal, chiar daca pe termen scurt se va impune diversificarea surselor de aprovizionare - insemnand importuri mai mari de gaz lichefiat, importuri prin conducte de la furnizori non rusi si niveluri mai ridicate de biometan si hidrogen, dar si utilizarea mai mare a carbunelui. Asa cum a anuntat zilele trecute, Comisia este pregatita sa elaboreze un plan pentru a sprijini diversificarea aprovizionarii cu energie, insa scopul va fi in continuare acela de a accelera tranzitia catre energia regenerabila si de a imbunatati eficienta energetica”, a declarat Dinu Bumbacea, Country Managing Partner PwC Romania.
Lipsa de competente si procese organizationale sunt cele mai mari provocari percepute de companii care fac dificila intelegerea tuturor implicatiilor Green Deal, respectiv pentru a cuantifica costurile taxelor, pentru a beneficia de stimulentele disponibile si pentru a maximiza oportunitatile care decurg din tranzitia catre economii mai durabile.
Se preconizeaza ca UE va introduce peste 1.000 de taxe diferite pentru a finanta partial costul de 260 de miliarde de euro pe an al programului "Green Deal". Aceste taxe si alte masuri de crestere a veniturilor au ca scop promovarea investitiilor in tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon, realizarea de progrese importante in domeniul eficientei energetice si trecerea la surse de energie cu emisii zero, reducerea consumului de resurse naturale, arata raportul.
”Avand in vedere ca pactul european are implicatii pentru sistemul de taxare, achizitii, lantul de aprovizionare, productia, politicile ESG (mediu, sustenabilitate si guvernanta) si resursele umane, companiile trebuie sa elaboreze strategii complexe pentru conformarea cu cerintele Green Deal. Si pentru companiile locale si pentru Romania ca tara, atingerea obiectivelor pactului este dificila si presupune transformari semnificative, dar accesarea fondurilor europene disponibile in acest scop reprezinta o oportunitate pentru a inregistra progrese in reducerea emisiilor si tranzitia catre o economie durabila”, a explicat Dinu Bumbacea.
Alte constatari ale raportului
Doua treimi dintre companiile intervievate spun ca au deja un buget de investitii pentru a deveni mai sustenabile in urmatorii trei pana la cinci ani. Printre initiativele specifice de sustenabilitate pe care le intreprind in prezent companiile in mod ad-hoc se numara consumul de energie curata (78% dintre companii), reducerea consumului de energie (60%), reducerea deseurilor si a utilizarii plasticului (59%) si reducerea emisiilor de carbon (59%).
Pentru companiile intervievate, productia (44%), distributia (27%) si achizitiile (18%) genereaza cele mai mari emisii si, prin urmare, sunt in centrul celor mai mari eforturi de sustenabilitate.
Putin peste 50% dintre respondenti au declarat ca intentioneaza sa schimbe locatiile cheie din lantul lor de aprovizionare - fie ca este vorba de aprovizionare, productie sau depozitare - pe termen scurt.
Companiile iau de asemenea masuri pentru a reduce generarea de deseuri si emisii, precum si pentru a promova cicluri de viata mai lungi si reutilizarea produselor, in tranzitia catre economia circulara - o alta prioritate a Green Deal.
Masuri Green Deal cu impact semnificativ asupra companiilor, din punct de vedere costuri, taxe si operatiuni
Cel mai mare impact asupra companiilor dintre masurile Green Deal il va avea mecanismul de ajustare la frontiera a emisiilor de dioxid de carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism - CBAM). CBAM va stabili un pret al carbonului pentru anumite importuri, pentru a se asigura ca reducerile de emisii din Europa contribuie la scaderea emisiilor la nivel mondial.
De asemenea, vor fi introduse reglementari care sa conduca la utilizarea durabila a terenurilor, a apei, a materialelor plastice si eliminarea deseurilor. In plus, statele membre ale UE, cum ar fi Franta, Germania si Polonia isi creeaza propriile sisteme de impozitare a mediului.
Comisia Europeana propune revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) in conformitate cu obiectivul sau mai ambitios de reduce emisiile cu cel putin 55% pana in 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. De la introducerea sa in 2005, ETS a redus emisiile cu peste 40% in sectoare precum energia electrica si termica, sectoarele industriale mari consumatoare de energie si aviatia comerciala. In prezent, CE propune sa includa in sistemul ETS transportul rutier si maritim si cladirile.
Norme de impozitare a energiei in cadrul UE vor fi, de asemenea, revizuite pentru a promova energia curata si a descuraja utilizarea combustibililor fosili. Schimbarea esentiala va fi trecerea de la o impozitare bazata pe volum la o impozitare bazata pe consumul de energie si pe performanta de mediu.
Obligativitatea raportarii ESG. Raportarea ESG nu a fost standardizata, iar acest lucru a dat nastere la practica greenwashing, in timp ce eforturile reale in materie de ESG sunt subminate. O serie de institutii colaboreaza in prezent pentru a produce un set unic de standarde acceptate la nivel international pentru raportarea ESG.
Sondajul PwC a fost realizat in randul a peste 300 de companii din 13 tari europene. Sondajul a inclus si companii din Norvegia, Elvetia si Marea Britanie, care nu fac parte din UE, dar care vor fi afectate de noile norme UE in materie de clima si mediu.
