Exista o profunda deconectare intre strategia climatica si strategia corporativa a organizatiilor, conform ultimei editii EY Climate Risk Barometer. Desi si-au asumat angajamente privind clima, aproape jumatate (47%) dintre companiile chestionate nu au publicat niciun plan de tranzitie care sa le sustina. Un procent de 74% dintre companiile respondente nu includ impactul cantitativ al riscului climatic in datele pe care le fac publice, ceea ce denota ca schimbarile climatice nu sunt luate in considerare in acelasi mod ca si alte riscuri materiale si reflecta tendinta ca strategia climatica sa ramana separata de raportarea corporativa. In pofida imbunatatirii nivelului de informatii furnizate (+6% de la an la an) si a calitatii informatiilor (+6% de la an la an), in special in economiile in curs de dezvoltare, ritmul de schimbare ramane prea lent, deoarece ajungem intr-un moment fara cale de intoarcere, in care progresul in materie de raportare nu este suficient si este nevoie de o serie de actiuni de transformare la nivel organizational.
Barometrul EY, aflat la a cincea editie, este un punct de referinta consacrat care evalueaza progresele inregistrate atat in ceea ce priveste acoperirea, cat si calitatea informatiilor referitoare la clima. Acesta analizeaza peste 1.500 de companii din 51 de tari, pentru a evalua performanta in raport cu standardele stabilite de Grupul de lucru pentru informatii financiare legate de clima (TCFD). Barometrul masoara companiile in functie de numarul de informatii pe care le publica (acoperire) si de amploarea si nivelul de detaliu al fiecarei informatii (calitate).
Potrivit Barometrului, gradul de acoperire al informatiilor publicate continua sa se indrepte in directia buna, crescand de la 84% in 2022, la 90% in 2023. Cu toate acestea, calitatea acestora ramane scazuta, la 50%, cu o imbunatatire de 6% fata de anul anterior, determinata doar de necesitatea de a se pregati pentru cerintele tot mai mari ale noului regulament al Consiliului pentru Standarde Internationale de Sustenabilitate (ISSB). Barometrul arata o lipsa continua de granularitate in ceea ce priveste raportarea si eficacitatea reglementarilor. In topul pietelor in ceea ce priveste calitatea informatiilor referitoare la clima au fost Marea Britanie (66%), Germania (62%), Franta (59%), Spania (59%), SUA (52%). India (36%), China si Filipine (ambele 30%), Indonezia (22%) au fost mentionate ca necesitand imbunatatiri semnificative.
"Datele de pana la sfarsitul lunii octombrie au aratat ca in 2023 se inregistra o crestere a temperaturii globale de aproximativ 1,4oC peste nivelurile preindustriale, din cauza cresterii continue a emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili si a revenirii modelului climatic El Niño. In deschiderea COP28, secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut o reducere drastica a emisiilor "deoarece politicile actuale ne conduc spre o crestere a temperaturii de 3oC, care va distruge pamantul". Dupa un deceniu de reglementare sporita in ceea ce priveste publicarea de informatii privind dezvoltarea durabila a companiilor, accentul se pune acum pe actiune si pe trecerea de la angajamente si obiective, la rezultate tangibile. Raportul EY din acest an a evidentiat imbunatatiri in ceea ce priveste calitatea si gradul de acoperire al rapoartelor referitoare la clima. Cu toate acestea, in timp ce un numar tot mai mare de companii au investit timp si energie pentru a se implica in noile reglementari, cum ar fi ISSB IFRS2 si CSRD ESRS1, imaginea de ansamblu este ingrijoratoare. Potrivit cercetarii EY, doar 53% dintre companiile care fac obiectul studiului furnizeaza informatii in raport cu un anumit tip de plan de tranzitie. In Marea Britanie, o tara fruntasa in publicarea de informatii despre emisiile de carbon, peste 80% dintre firmele cotate la bursa declara ca s-au angajat sa devina net zero pana in 2050. Cu toate acestea, doar 5% dintre aceste firme au facut publice planuri de tranzitie detaliate si aplicabile. Desi este corect sa spunem ca multe companii isi publica pe larg obiectivele pe termen lung de zero emisii nete, exista inca putine dovezi ca societatile isi fac publice planurile reale pe termen scurt si mediu sau progresele inregistrate pana in prezent in privinta angajamentelor pe care si le-au asumat. Timpul pentru a mentine incalzirea globala la o traiectorie de sub -2°C se reduce si nu exista nicio indoiala ca asteptarile sunt in crestere. Prin urmare, a venit momentul sa depasim simpla colectare si analiza a datelor pentru a ne conforma unor cerinte de raportare mai stricte si sa folosim datele pentru a sustine deciziile operationale si strategice, precum si pentru a pune in aplicare planuri de tranzitie eficiente, care sa tina seama de riscurile fizice si de tranzitiile actuale si sa includa scenarii de risc plauzibile care ar putea avea un impact asupra companiilor in viitor. In prezent, ne confruntam cu o tranzitie istorica. Liderii au o mare oportunitate de a trece dincolo de termenul scurt si de conformitatea elementara si de a privi decarbonarea ca pe un motor competitiv pentru strategia lor de business", a precizat Massimo Bettanin, Partener Schimbari Climatice si Sustenabilitate, EY Romania.
In acest an, Barometrul EY a aprofundat si a explorat trei noi domenii care vor dicta peisajul raportarii in urmatorii ani: nivelul in care riscurile si oportunitatile legate de clima sunt reflectate in situatiile financiare ale companiilor, un indicator al gradului de intelegere de catre companii a riscurilor si oportunitatilor legate de schimbarile climatice, plus dorinta acestora de a face publice aceste date; planificarea tranzitiei, pentru a evalua daca si cum trec companiile de la angajament la actiune corporativa; si pregatirea pentru raportarea de informatii suplimentare in legatura cu pregatirea sau adoptarea proiectelor de standarde ISSB S2.
Performanta companiei
Atunci cand se analizeaza relatia cu performanta corporativa, doar una din trei companii intervievate raporteaza in situatiile financiare legaturile cantitative sau calitative intre impactul de clima, ceea ce sugereaza ca riscul si impactul climatic nu sunt luate in considerare in mod egal in cadrul performantei financiare. In plus, 42% dintre companiile intervievate nu realizeaza o analiza a scenariilor in contextul lantului valoric al companiei si al dinamicii mai ample a pietei. Toate acestea inseamna ca schimbarile climatice nu sunt inca privite in contextul cresterii afacerii si cele mai multe companii continua sa fie mai putin deschise sa isi faca publice strategiile privind oportunitatile legate de clima (68%) decat cele privind riscurile (77%).
Planificarea tranzitiei
Este nevoie de eforturi pentru planificarea tranzitiei. Aproape jumatate (47%) dintre companiile intervievate nu dezvaluie modul in care intentioneaza sa isi orienteze modelul de afaceri si operatiunile pentru a se alinia la cele mai recente recomandari privind clima. Dintre cele care isi fac cunoscute planurile (53%), nivelul de detaliu ramane limitat. Sectoarele expuse la cel mai mare risc climatic au, in mod nesurprinzator, cele mai detaliate planuri, inclusiv energia (60%), mineritul (60%), transporturile (58%) si telecomunicatiile si tehnologia (57%). Cu toate acestea, agricultura ramane in urma, doar 43% dintre cei intervievati din acest sector dezvaluind orice forma de plan de tranzitie.
Pregatirea pentru conformitate
Raportul arata ca societatile care au inteles legaturile dintre riscul climatic si strategia de crestere a afacerii sunt bine pozitionate pentru a face fata noilor cerinte de publicare a informatiilor legate de clima, cum ar fi Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) S2, dar cele care continua o abordare bazata doar pe conformitate sunt mai expuse la dificultati in indeplinirea noilor cerinte de raportare legate de clima.
Raportul mentioneaza trei actiuni esentiale pe care companiile ar trebui sa le ia in considerare pentru a sprijini agenda globala privind clima:
- Schimbarea mentalitatii de la povara, la actiune: in companiile cu cele mai bune performante, raportarea de informatii este folosita pentru a stimula comportamentul si actiunea, considerand conformitatea cu riscurile climatice drept o oportunitate de actiune. In aceste companii, publicarea detaliata si riguroasa a datelor este insotita de strategie si actiune.
- Agenda privind reducerea emisiilor de carbon bazata pe date: datele nu ar trebui sa fie izolate, ci ar trebui sa fie conectate si integrate in gestionarea riscurilor si utilizate pentru a determina reducerea emisiilor de carbon.
- Cresterea gradului de constientizare a consiliului de administratie: datele privind clima ar trebui sa fie utilizate la nivelul consiliului de administratie pentru a fi incluse in strategia corporativa, unde liderii au in vedere o abordare a impactului climatic in intreaga organizatie.
***
Barometrul EY ofera o imagine de ansamblu anuala a alinierii informatiilor furnizate de organizatii cu privire la riscurile legate de clima, cu recomandari in sectoarele care ar putea fi puternic afectate la nivel mondial. Aceasta evaluare ofera nu numai companiilor, ci si partilor interesate externe de toate tipurile (cum ar fi autoritatile nationale de reglementare, institutiile financiare si investitorii), o intelegere a stadiului actual al raportarii riscurilor climatice la nivel mondial. Prima editie a Barometrului a fost publicata in decembrie 2018.
Barometrul EY 2023 analizeaza masura in care companiile s-au bazat pe cadrul TCFD pentru a se pregati pentru introducerea de noi reglementari in ceea ce priveste dezvaluirea riscurilor si oportunitatilor legate de clima prin intermediul proceselor lor de raportare. Acesta se bazeaza pe informatiile facute publice in cursul anului calendaristic 2022 de companii din sectorul financiar si din cel nefinanciar, inclusiv de companii care prezinta un risc ridicat de impact legat de clima. Aceste publicari au fost facute de obicei in rapoartele anuale de sustenabilitate si in rapoartele CDP.
Raportarile a 1.536 de companii (cele mai mari dupa capitalizarea bursiera), din 13 sectoare expuse, din 51 de jurisdictii au fost incluse in evaluare, largind dimensiunea si domeniul de aplicare geografic din 2022. In plus, matricea de punctaj pentru Barometru a evoluat si a fost rafinata de anul trecut, pentru a deveni si mai detaliata si mai robusta. Companiile au fost punctate printr-un sistem pe mai multe niveluri care a inclus atat acoperirea, cat si calitatea recomandarilor TCFD.
Barometrul EY din acest an se bazeaza pe cercetarile anterioare si incorporeaza mai multe elemente noi, in special cele care se refera la gradul de pregatire al organizatiilor pentru introducerea ISSB S2. Acesta surprinde: disponibilitatea companiilor de a se conforma cu cerintele de prezentare a informatiilor din IFRS S2; prezentarea informatiilor privind planurile de tranzitie; prezentarea in situatiile financiare/rapoarte a impactului financiar datorat schimbarilor climatice. Acest lucru a fost realizat prin incorporarea unor intrebari suplimentare care au aparut ca urmare a cerintelor suplimentare de prezentare a informatiilor in cadrul ISSB, precum si prin imbunatatirea celor existente pentru a se concentra pe teme suplimentare. Aceste aspecte au fost examinate in contextul presiunii crescande exercitate de autoritatile de reglementare si al aparitiei ISSB; preocuparilor din ce in ce mai mari ale diverselor parti interesate de a evalua cat de tangibile sunt obiectivele climatice prezentate de companii si daca acestea se indreapta efectiv catre un nivel net-zero; cerinta din ce in ce mai mare de a intelege impactul climatic asupra operatiunilor unei companii.