Relians, grup de companii specializate in servicii de consultanta si asistenta tehnica in managementul proiectelor cu finantare rambursabila si nerambursabila, si-a dublat cifra de afaceri in primele 6 luni ale acestui an, fata de nivelul din aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la un milion de euro. Conducerea companiei estimeaza mentinerea aceluiasi ritm de crestere pana la finalul anului, cand rulajul ar urma sa depaseasca doua milioane de euro, in conditii de profitabilitate. Planurile Relians pentru urmatorii doi ani vizeaza o noua dublare a veniturilor fata de nivelul din 2022, acestea urmand a ajunge la 4 milioane de euro la finalul anului 2024, cu un profit de peste un milion de euro. Pana in 2030, obiectivul companiei este de a ajunge la un business de 10 milioane de euro.Infiintata in anul 2000, Relians s-a alaturat grupului ROMCAPITAL Invest in anul 2008, diversificand astfel paleta de servicii prin solutii integrate de consultanta. In anul 2014 Relians a primit premiul National Champion of Romania in cadrul competitiei Constantinus European Award si a fost nominalizat in cadrul finalei competitiei europene. Compania acopera riscurile de corectie financiara in timpul implementarii proiectelor finantate de UE in Romania (asigurare de malpraxis cu Allianz), avand o rata de succes de 100% a aplicatiilor in Romania. In cei 22 de ani de activitate, compania a obtinut finantare pentru peste 1.000 de proiecte cu o valoare totala ce depaseste doua miliarde euro.
Interviu cu Ovidiu Eugen Rata (46 de ani), Managing Partner la Relians si manager cu o experienta profesionala de 22 de ani in domeniul consultantei.
- Ce obiective aveti privind businessul, pe termen mediu si lung?
- Obiectivul major de business este sa depasim in anul 2030 cifra de afaceri de 10 milioane de euro, cu o profitabilitate mentinuta la peste 25%. In acest moment, suntem in curs de extindere a echipei interne si a celei de colaboratori permanenti externi. Ne intarim birourile din Bucuresti, Iasi si Cluj.
- La ce proiecte lucrati, in aceasta perioada?
- In aceasta perioada, lucram la proiecte in domeniul eficientei energetice pentru companii industriale mari, proiecte pentru cresterea si diversificarea capacitatilor de productie in domeniul productiei industriale si proiecte pentru capacitati de productie a energiei din surse regenerabile (solar, eolian). Toate acestea au termenele de finalizare a etapei de proiectare la finalul acestui an sau inceputul lui 2023.
- Cum se resimt, in cadrul companiei, cresterile de preturi din domeniul constructiilor si de pe piata de energie?
- Suntem afectati indirect, doar prin cresterea cheltuielilor operationale, inclusiv nevoia de ajustare a salariilor pentru a acoperi inflatia.
- Cum vedeti evolutia viitoare a proiectelor industriale? Ce perspective sunt in acest domeniu?
- Sectorul industrial, caruia ne adresam cu preponderenta prin proiectele pe care le abordam, are perspective de dezvoltare sustinuta in anii urmatori, avand in vedere numarul mare de investitii noi in infrastructura si posibila accelerare a atragerii de finantari prin programele de finantare externe si interne. In ultimele luni din 2022, dar si in anii urmatori, investitiile in infrastructura vor continua, in special cele sustinute din programele de finantare aferente perioadei de programare 2014-2020. Contextul geopolitic si-a pus si isi va pune amprenta indirect, prin presiunea inflationista pe care o genereaza. Cu siguranta, asistam si la o intarziere a investitiilor din acest motiv, mai ales a celor in curs, dar odata ce se vor pune la punct mecanismele de ajustare a preturilor in contractele aflate in derulare, aceste investitii vor fi finalizate. Probabil vom vedea o accelerare anul viitor, datorita necesitatii de a mari gradul de absorbtie aferent exercitiului financiar anterior.
- Ce impact credeti ca vor avea marile programe de finantare asupra proiectelor de infrastructura si care considerati ca ar fi impedimentele care ar putea infrana absorbtia fondurilor si dezvoltarea proiectelor?
- Programele de finantare comunitare vor avea un impact major asupra proiectelor de infrastructura datorita faptului ca, in acest moment, sunt principala sursa de finantare a acestor investitii. Majoritatea investitiilor importante au fost transferate in aceste programe, in special in PNRR, pentru a reduce presiunea pe bugetul de stat, mai ales in conditiile in care suntem obligati sa tinem deficitul bugetar sub control. Mai mult, in PNRR avem jaloane negociate si asumate in fata Comisiei Europene, ceea ce ar trebui sa fie o garantie suplimentara ca investitiile sustinute prin acest program vor fi prioritare si se vor intampla.
Cel mai mare impediment, in acest moment, care ar putea frana absorbtia fondurilor si dezvoltarea proiectelor, este lipsa de capacitate administrativa a institutiilor statului desemnate sa gestioneze aceste fonduri. Asistam la o lipsa acuta de personal, la o lipsa de experienta specifica in randul personalului existent, ceea ce conduce la intarzieri vizibile in construirea si derularea programelor de finantare. Din pachetul de finantare 2021-2027 in anul 2022 abia au fost lansate primele apeluri din cadrul PNRR, urmand ca programele operationale sa fie deschise cel mai devreme anul viitor. In cazul Fondului de Modernizare avem deja o intarziere de aproape 3 ani. Speram ca si in cadrul acestui program sa avem primele apeluri deschise in ultimul trimestru al acestui an, insa nu exista o siguranta in acest sens.
- Care sunt cele mai mari proiecte realizate, pe care le puteti considera referinte ale activitatii Relians?
- Printre cele mai valoroase proiecte la care am lucrat se afla eficientizarea consumului energetic prin investitii in procesul de fabricatie a ambalajelor din sticla pentru Stirom Bucuresti (investitie de 41,6 milioane de euro), constructia parcului eolian Albesti (46,5 milioane de euro), modernizarea retelei de distributie a gazelor naturale in municipiul Cluj-Napoca (13,7 milioane de euro) si multe altele.
