PMB gestioneaza proiecte de investitii de peste 500 milioane de euro

Arhitectura & Proiectare 14 September 2015

Reabilitarea si modernizarea sediului Primariei Municipiului Bucuresti (PMB), a cladirii Muzeului Nicolae Minovici, a Observatorului Astronomic Vasile Urseanu si a Arcului de Triumf, precum si refacerea patinoarului artificial Mihai Flamaropol reprezinta doar cateva din cele mai mari investitii aflate in derulare, finantate si gestionate de Primaria Capitalei. Obiective precum constructia salii polivalente Lia Manoliu si reabilitarea unor cladiri incluse in categoria monumentelor istorice sunt in pregatire si licitare, urmand a fi incepute in 2016. In ceea ce priveste infrastructura rutiera si edilitara, cele mai importante proiecte la care se lucreaza vizeaza executia pasajului rutier subteran de la Piata Sudului, strapungerea din zona Bd. Nicolae Grigorescu - Splaiul Dudescu, supralargirea Bd. Prelungirea Ghencea si reabilitarea sistemului rutier de pe Sos. Iancului si Bd. Pantelimon. In total, PMB sustine financiar si administreaza investitii aflate in diverse stadii de dezvoltare, in valoare totala de aproximativ 500 milioane de euro.

Interviu cu Gheorghe Patrascu, arhitectul-sef al municipiului Bucuresti.

- Cum credeti ca se va dezvolta Capitala din punct de vedere arhitectural, in urmatorii ani?

- Apreciez ca evolutia va fi optima, intr-o tendinta de crestere a calitatii spatiului public, precum si a obiectului de arhitectura. Chiar daca evolutia nu este atat de spectaculoasa pe cat ne-am dori, aceasta exista, fiind confirmata inclusiv de aprecierile strainilor ce viziteaza Bucurestiul la intervale de cate 2-3 ani si care declara acest lucru. Este dificil si riscant de facut prognoze, in conditiile in care nu putem avea o dezvoltare mai controlata si predictibila a Capitalei. Ar trebui sa apara modificari legislative si de guvernanta a teritoriului municipal, dar si a celui metropolitan. Cred ca ceea ce ar trebui sa ne preocupe, in principal, in viitor, este ceea ce am numi generic «calitatea locuirii».

- Ce probleme intampinati in desfasurarea activitatii si care sunt factorii care afecteaza demararea/ derularea lucrarilor de constructii?

- In primul rand, ma voi referi la claritatea si consecventa reglementarilor de urbanism. Unul dintre motivele intarzierii revizuirii Planului Urbanistic General (PUG), pe langa problema bazelor de date urbane si subfinantarea contractului, este si faptul ca dorim sa-i asiguram o mai mare rigoare, in special in ceea ce priveste ariile protejate, dar si zonele de reconversie functionala. Totodata, as adauga unele incoerente legislative, absenta normelor, normativelor sau inconsecventa acestora, in contextul in care asistam la un declin la nivelul autoritatilor competente. In al doilea rand, probleme majore sunt legate de criza personalului administrativ, cu precadere a celui inalt calificat, si de lipsa motivatiei pentru acesta, reactia intarziata sau inexistenta a autoritatilor centrale, birocratia excesiva, inhibarea personalului in a lua decizii constructive etc. Cu alte cuvinte, ne lipseste, inca, o administratie profesionalizata in masa si performanta. In aceasta zona, mediul politic are un rol determinant.

- Care este zona cu cel mai mare potential de dezvoltare din Bucuresti?

- Zona de nord ramane atractiva, dar resursele acesteia sunt aproape epuizate, in conditiile in care cooperarea metropolitana cu «prima coroana» de unitati teritoriale ale judetului Ilfov este deficitara. In estul si vestul orasului exista deja initiative private remarcabile, dar pe termen mediu si lung, probabil in sud vor fi cele mai mari oportunitati. Doua initiative pot fi determinante in viitorul apropiat, una a Primariei Capitalei, ce are ca obiectiv regenerarea urbana a cartierului Ferentari si alta privata, ce vizeaza restructurarea fostei zone industriale «Autobuzul». Regiunea de sud are un deficit major de spatiu verde si, in acest sens, vor trebui luate masuri hotarate. In Consiliul General al Municipiului Bucuresti este depusa, in acest moment, o initiativa pentru constituirea unui fond cu destinatie unica de achizitie de terenuri pentru amenajarea de spatii verzi.

- Cum credeti ca vor evolua piata constructiilor si domeniul arhitecturii/proiectarii in perioada urmatoare?

- Piata constructiilor se inscrie pe trend moderat pozitiv. Imbucurator este faptul ca, in general, se observa o usoara crestere a calitatii proiectelor, atat din punct de vedere al calitatii arhitecturale, cat si al afacerilor, in sensul sofisticarii acestora. O problema care se evidentiaza in ultima perioada se refera la responsabilizarea proiectantului prin cadrul legislativ, dar, din pacate, fara a introduce un control real al calitatii, oglindit in onorarii de proiectare in limite decente, ceea ce ar putea genera efecte negative pe termen lung.

- Care considerati ca sunt problemele majore cu care se confrunta Capitala Romaniei in domeniul constructiilor?

- Incercand o sistematizare relativa a problemelor majore care conditioneaza o dezvoltare echilibrata a Capitalei Romaniei, in vederea asigurarii capacitatii de adaptare la tendintele actuale ale urbanizarii, dupa criteriul competentelor de interventie, constatam ca acestea sunt, in cea mai mare masura, dependente de cadrul institutional si legislativ national, dar si tributare incapacitatilor de guvernanta locala. Problema este deosebit de complexa si, din pacate, neglijata in acest moment la nivel politic. In ceea ce priveste cadrul legislativ national, acesta necesita interventii ample si categorice privind:

necesitatea definirii servitutilor de urbanism in raport cu dreptul de proprietate, altele decat cele stabilite prin codul civil si stabilirea unui raport corect intre interesul public si cel privat in ceea ce priveste utilizarea terenurilor construibile; legiferarea statutului unor terenuri cu caracter de rezerva de dezvoltare, ca faza intermediara sau preliminara unei viitoare exproprieri;
armonizarea legislatiei de urbanism cu cele ale dreptului domeniilor conexe, in principal mediul si regimul proprietatii; consacrarea dreptului urban in Romania, prin infiintarea instantelor specializate si a instituirii arbitrajului/ medierii in procesul de negociere a planurilor de urbanism, cu rolul de a elibera frustrarile si, deci, de a avea cat mai putine cazuri rezolvate prin justitie;
trebuie sa se asigure autoritatilor locale un instrument pentru interventia in zonele cu probleme de dezvoltare, altul decat exproprierea, pentru lucrari de infrastructura. Restructurarea urbana trebuie sa devina cauza de utilitate publica. De asemenea, dezvoltatorilor care promoveaza proiecte sustenabile trebuie sa li se asigure un cadru legislativ mai prietenos si previzibil, pe principiile parteneriatului public-privat;
apare aproape evident necesitatea unor agentii de dezvoltare care sa promoveze astfel de proiecte.
structurilor de planificare teritoriala/ urbana, cu precadere la nivel local si regional, ar trebui sa li se asigure un personal corect calificat si motivat la nivelul altor categorii de angajati considerati importanti in aplicarea politicilor statului.

In ce priveste masurile necesare strict la nivelul Municipiului Bucuresti, as evidentia:

revizuirea sistemului de guvernanta pe teritoriul administrativ, demers care se impune mergand pana la reorganizarea administrativa;
la nivelul zonei de influenta a Municipiului Bucuresti (zona metropolitana) trebuie sa se aiba in vedere masuri de coordonare a dezvoltarii, inclusiv prin reorganizarea administrativa, in perspectiva regionalizarii. Enclavizarea teritoriului administrativ al Municipiului Bucuresti de catre judetul Ilfov, fara un set clar de reguli si obligatii de cooperare, este nociva;
Bucurestiul este singura capitala europeana care nu dispune de o structura de planificare si coordonare a dezvoltarii teritoriale la nivel metropolitan. Crearea unei astfel de structuri se impune ca o necesitate evidenta si ar avea importante efecte pe termen mediu si lung;
actualizarea cadastrului general, a evidentei proprietatii publice (domeniul public si privat al statului) si a bazei de date urbane;
complexitatea sistemului urban al Capitalei necesita o gestiune responsabila si impune imperativ fie o lege specifica, fie un program guvernamental de dezvoltare metropolitana.

In continuare, este prezentata lista completa a celor mai mari investitii gestionate de Primaria Muncipiului Bucuresti.

1. Proiecte aflate in executie:

Modernizarea si reabilitarea imobilului situat pe Bd. Regina Elisabeta nr. 47 (sediul central al Primariei Capitalei) - proiectul in valoare de 24,73 milioane de euro va fi definitivat in primavara anului 2016;
Reabilitarea si consolidarea Muzeului "Nicolae Minovici" - 3,5 milioane de euro;
Consolidarea, restaurarea si conservarea Observatorului Astronomic "Vasile Urseanu" - in valoare totala de 2,5 milioane de euro;
Consolidarea, restaurarea si conservarea Arcului de Triumf - 6,9 milioane de euro;
Refacerea si modernizarea patinoarului artificial "Mihai Flamaropol" si realizarea de spatii adiacente necesare desfasurarii activitatilor sportive si de agrement. Pe langa patinoar, complexul va fi dotat cu un bazin de inot si o sala de sport, pentru care s-a primit de curand ordinul de incepere a lucrarilor - 30,73 milioane de euro;
Constructia pasajului rutier subteran Piata Sudului - 20 milioane de euro;
Strapungerea Bd. Nicolae Grigorescu - Splaiul Dudescu (sectoarele 3 si 4) - 17 milioane de euro;
Penetratia Splaiului Independentei - Ciurel cu autostrada Bucuresti-Pitesti - 110 milioane de euro;
Modernizarea si geometrizarea sistemului rutier si a liniei de tramvai existente pe Bd. Liviu Rebreanu - 14,2 milioane de euro;
Supralargirea Bd. Prelungirea Ghencea;
Reabilitarea sistemului rutier de pe Soseaua Iancului si Bd. Pantelimon - 56 milioane de euro.

2. Investitii ce vor fi demarate in viitorul apropiat:

Constructia unei sali multifunctionale in cadrul Complexului sportiv "Lia Manoliu" - lucrarile se afla la a patra incercare de atribuire, dupa contestatii si procese care au durat doi ani - 80,6 milioane de euro;
Consolidarea, reabilitarea, extinderea si restaurarea fatadei imobilului din Bd. Regina Elisabeta nr. 29-31, in sectorul 5 (sediul Primariei Sectorului 5) - 17,7 milioane de euro;
restaurarea si reabilitarea Ansamblului Muzeal "Curtea Veche" - 10 milioane de euro;
Reabilitarea casetei raului Dambovita, pe intregul parcurs de pe teritoriul municipiului Bucuresti, inclusiv a colectoarelor din zona Cotroceni - 19,7 milioane de euro;
Reabilitarea si supralargirea Soselei Bucuresti-Magurele;
Realizarea statiei de epurare Glina II, cu incineratorul de namol - 101,5 milioane de euro;
Supralargirea B-dului Fabrica de Glucoza si asigurarea accesului la Autostrada A2;
Realizarea retelelor publice de alimentare cu apa, canalizare, iluminat public, precum si a drumurilor aferente ansamblului de locuinte "Henri Coanda" - 49,5 milioane de euro.

3. Obiectivele Directiei Generale de Dezvoltare Urbana:

Finalizarea (pana la sfarsitul anului 2015) a studiilor de fezabilitate a proiectelor prioritare incluse in Planul Integrat de Dezvoltare Urbana a Zonei Centrale, aprobarea acestora si depunerea cererilor de finantare;
Crearea unui ansamblu urban complex in zona Podului Mihai Voda: pod pietonal si pentru biciclisti peste Dambovita si amenajarea de parcari subterane;
Amenajarea spatiului public urban "Podul Calicilor" - ansamblul urban "Domnita Balasa", parcare subterana si amenajarea urbana a Palatului de justitie;
Crearea unui spatiu public cu parcare subterana la Piata Constitutiei;
Modernizarea spatiului urban public de la Sala Palatului, cu amenajarea de parcari subterane in partile de nord si sud ale acesteia;
Amenajarea unui traseu prioritar pietonal si pentru biciclisti cu 42 de subproiecte, asigurandu-se un circuit de peste 10 km intre Piata Romana si Piata de Flori;
Modernizarea spatiului public in zona Manastirii Antim, inclusiv realizarea de parcari;
Realizarea proiectului "Cheiul Dambovitei - Unirii - Izvor", Splaiul Independentei, podul Unirii - podul Izvor;
Realizarea unui nod intermodal de transport in Piata Romana;
Reabilitarea B-dului Unirii, de la Piata Constitutiei la Piata Unirii, cu traversare la str. George Georgescu;
Amenajarea si modernizarea Parcului Izvor - zona Hasdeu;
Restaurarea si punerea in valoare a Palatului Voievodal "Curtea Veche";
Punerea in valoare a monumentelor de for public;
Modernizarea spatiului public Piata de Flori "George Cosbuc";
Restaurarea catacombelor Hanului Stavropoleos, cu amenajarea spatiului public adiacent.