In ciuda crizei provocate de pandemia de coronavirus, biroul de arhitectura One Design traverseaza o perioada buna, reusind sa-si pastreze fluxul obisnuit al solicitarilor de proiecte, precizeaza arh. urb. Alexandru Balan, asociat si administrator al companiei. "Spre finalul anului 2021 au crescut solicitarile, dar in cele mai multe situatii vorbim doar de window-shopping, rata de contractare fiind undeva in jurul procentului de 30% din totalul ofertelor intocmite", subliniaza Alexandru Balan. Administratorul societatii care ofera servicii de consultanta, planificare strategica, arhitectura, urbanism, inginerie sau design interior vorbeste despre cele mai mari provocari cu care se confrunta firmele de proiectare si trage un semnal de alarma asupra problemelor care pot aparea in cadrul procesului de digitalizare: "Se omit foarte multe aspecte ce tin de cei care sunt implicati direct, majoritatea nefiind inca pregatiti pentru marele pas spre digital".Interviu cu arh. Alexandru Balan, administrator si asociat al One Design si manager cu o experienta profesionala de 18 ani in domeniul arhitecturii si urbanismului.
- La ce lucrati in cadrul biroului, in aceasta perioada?
- Societatea de proiectare One Design abordeaza toate tipologiile de proiecte precum si toate programele de arhitectura, incepand cu zona rezidentiala (locuinte individuale, semicolective si colective), continuand cu segmentul educatie (gradinite, crese, scoli), medical (clinici, ambulatorii, spitale) activitati sportive (stadioane, sali de sport, baze sportive) si terminand cu proiectele HORECA (pensiuni, hoteluri, alimentatie publica). In momentul de fata, sunt in faza de implementare (executie) doua baze sportive, doua gradinite, un aparthotel si mai multe locuinte private. Se lucreaza la diverse proiecte precum sedii administrative, un hotel si desigur locuinte individuale si colective (blocuri) ale caror termene de predare sunt in primele luni ale anului 2022.
- Cum a evoluat activitatea biroului in pandemie (ultimul un an si jumatate) si ce estimari aveti in perspectiva?
- In perioada de pandemie, activitatea biroului a fost similara celei din anii anteriori, cu exceptia perioadei de lockdown, in care s-a lucrat de acasa, in restul timpului activitatea desfasurandu-se la sediul societatii. In urma consultarii angajatilor, acestia au decis in unanimitate ca isi doresc interactiunea umana. Referitor la solicitarile de proiecte, putem afirma ca la inceputul anului 2021 a existat o reticenta din partea clientilor in a demara procesul de proiectare, insa dupa luna aprilie s-a revenit la normalitate, fluxul obisnuit al societatii noastre. Spre finalul anului 2021 au crescut solicitarile, dar in cele mai multe situatii vorbim doar de window-shopping, rata de contractare fiind undeva in jurul procentului de 30% din totalul ofertelor intocmite.
- Care credeti ca vor fi tendintele in proiectare/ arhitectura in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Asa cum am spus-o si in articolele pe care le publicam pe site-ul societatii noastre si in care incercam sa informam cat mai bine cititorii si potentialii nostri clienti, anumite abordari si concepte se vor schimba partial dupa pandemie. Spre exemplu, interactiunea cu foarte multi clienti se face online in acest moment, prin intermediul aplicatiilor de videoconferinta, ceea ce duce la o economie de timp pentru deplasari intre sediul clientului si al nostru, fapt care probabil se va perpetua si post pandemie. In general, in proiectare si in arhitectura nu cred ca vom avea mari schimbari asupra modului de lucru. Ceea ce s-ar putea schimba este interesul investitorilor pentru anumite programe de arhitectura: spre exemplu, in prezent, cerinta pentru proiecte de locuinte individuale este mai mare decat cea pentru blocuri, oamenii incercand sa fie pregatiti pentru situatii viitoare in care ar fi nevoiti sa stea in case. Este, totusi, greu de crezut ca se vor schimba radical abordarile ca efect al acestor vremuri.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii si asupra fortei de munca si a productivitatii din acest sector?
- Toata lumea vorbeste despre digitalizare si efectele pozitive ale acesteia. Insa, se omit foarte multe aspecte ce tin de cei care sunt implicati direct, majoritatea nefiind inca pregatiti pentru marele pas spre digital. Va pot oferi un exemplu simplu, legat de semnatura electronica calificata, care ar trebui sa inlesneasca procedurile de avizare si autorizare. Insa, pentru a fi valid, un proiect trebuie semnat electronic de catre intreaga echipa, atat proiectantii pe specialitati (arhitecti si ingineri), cat si verificatori de proiect si experti tehnici. Avand in vedere venerabila varsta a ultimelor doua categorii, este greu de crezut ca se vor putea adapta, astfel ca, in opinia mea, semnatura electronica se va utiliza in continuare sporadic, cea olografa ramanand de baza. Cat despre digitalizarea institutiilor, aici lucrurile sunt si mai dificile, pentru ca orice sistem informatic necesita si mentenanta, iar bugetele anuale pot varia, astfel ca orice institutie se poate regasi in situatia ca intr-un an sa nu aiba resurse pentru serviciile de mentenanta a sistemului. Digitalul presupune o activitate continua, sustinuta, nu doar realizarea punctuala a unei interventii.
- Ce probleme intampinati in desfasurarea activitatii si care sunt factorii care afecteaza demararea/ derularea lucrarilor de constructii?
- Poate cea mai mare problema, in momentul de fata, in domeniul proiectarii, este reprezentata de termenele de plata, si nu ma refer la cele contractuale, ci la termenele reale in care se fac platile. Acestea sunt extrem de lungi, in medie 60-90 de zile, fapt ce conduce la necesitatea apelarii la surse de finantare externe, din partea institutiilor bancare si non-bancare. A doua problema majora este forta de munca, personalul calificat, deoarece dupa terminarea studiilor, absolventii institutiilor de invatamant superior fie aleg sa plece in strainatate, fie sa lucreze in alte domenii decat proiectarea. Acest fapt se intampla, pe de o parte, din cauza complexitatii cadrului legislativ, a normelor si normativelor, multe dintre acestea nefiind corelate intre ele si, pe de alta parte, din cauza onorariilor practicate in domeniu, care sunt subevaluate, in piata existand suficient de multe societati care practica onorarii de dumping, livrand implicit si proiecte slabe din punct de vedere calitativ.
