Novartis Arhitectura, birou de proiectare, arhitectura, restaurare si conservare a patrimoniului arhitectural national, a traversat o perioada deosebit de favorabila in 2021, in care a adaugat in portofoliu proiecte spectaculoase atat in domeniul reabilitarii monumentelor, cat si in cel al arhitecturii de obiect. In cei 18 ani de activitate, portofoliul companiei s-a diversificat permanent si cuprinde, in prezent, lucrari de arhitectura civila (locuinte), cladiri cu functiuni de servicii si comerciale, dar si un important palmares dedicat restaurarii si reabilitarii patrimoniului construit.Arhitectul Cristian Puscas, fondatorul si administratorul Novartis, este o figura reprezentativa pentru sectorul renovarilor cladirilor de patrimoniu din judetul Bihor si nu numai. Cei peste 18 ani de implicare in restaurarea patrimoniului local au fost rezumati in volumul "Detalii de demult", lansat recent de arhitect. In aproximativ 400 de pagini, cartea cuprinde cele mai reprezentative detalii ale cladirilor oradene la care arhitectul a lucrat de-a lungul acestor ani, dar si alte cladiri reprezentative pentru municipiu.
Interviu cu arh. Cristian Puscas (43 de ani), fondator si administrator la Novartis Arhitectura si specialist cu o experienta profesionala de peste 18 ani pe piata de arhitectura si restaurare a cladirilor de patrimoniu.
- La ce proiecte lucrati, in acest moment?
- In concordanta cu specificul biroului de arhitectura pe care il reprezint, principalele noastre proiecte vizeaza imobile cu statut de monument de arhitectura. Dintre acestea, amintesc proiectele de reabilitare a Teatrului National "Aureliu Manea" din Turda, Teatrul National "M. Eminescu" din Botosani, Teatrul Municipal "G. Bacovia" din Bacau sau Muzeul de Arta din Drobeta-Turnu Severin. In categoria proiectelor ale caror santiere sunt in derulare se afla Galeria de Arta "Ioan Sima", din Zalau.
Anul 2021 a fost marcat de o activitate extraordinar de prolifica in domeniul constructiilor. Proiectarea de arhitectura este parte integranta a acestui vast domeniu, iar biroul de proiectare Novartis nu a facut exceptie. Mai mult, pot sa afirm, pe baza datelor contabile ale firmei, faptul ca Novartis a avut o evolutie exponential pozitiva. Portofoliul firmei s-a imbogatit cu proiecte spectaculoase, atat in domeniul reabilitarii monumentelor, cat si in domeniul arhitecturii de obiect.
- Cum se resimt, in cadrul companiei, tendintele de crestere a preturilor din domeniul constructiilor?
- In ceea ce priveste domeniul nostru de activitate, efectele pandemiei s-au resimtit preponderent in modul de desfasurare al activitatii noastre zilnice, si mai putin in zona costurilor. Desigur, resimtim un oarecare retard al corelarii tarifelor aplicate in proiectare, raportat la cele practicate in domeniul materialelor de constructii sau al pretului manoperei. Acest lucru, insa, nu ne-a impiedicat sa respectam termenii si obligatiile contractuale, ci dimpotriva, ne-a determinat sa regandim, pe alocuri radical, eficientizarea modului nostru de lucru. Am devenit mai eficienti, am optimizat fluxurile de comunicare in interiorul biroului si in afara acestuia.
- Cum integrati conceptele de eficienta energetica si cladiri nZEB in activitate, mai ales in sectorul restaurarii de monumente?
- Chiar daca prezenta noastra in domeniul arhitecturii de obiect, "de la zero", este mai putin intensa, am observat faptul ca toate proiectele noastre din aceasta nisa au avut prezenta aceasta componenta a eficientei energetice. Ca urmare, nevoia de a fi la curent cu normativele si legislatia in vigoare a devenit nu doar necesara, dar si oportuna. Pe de alta parte, in domeniul restaurarii monumentelor istorice, o serie de linii de finantare cu fonduri europene au aceasta componenta a eficientei energetice, fapt pentru care, din nou, am acceptat aceasta provocare de a studia si de a ne actualiza informatiile in legatura cu standardele si solutiile aplicabile in domeniul eficientizarii energetice si termice.
- Care credeti ca vor fi tendintele in arhitectura/proiectare, inginerie si consultanta tehnica in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Cred ca pandemia a determinat schimbari radicale, dar nu dramatice in arhitectura si constructii. Aceste schimbari cred ca tin mai mult de metodele de administrare a firmelor si afacerilor in domeniu, mai mult decat de modul efectiv de lucru si domeniul de activitate. Iar acest lucru se resimte mai degraba in zona proiectarii, mai mult decat pe santiere.
Pe de alta parte, cantitatea tot mai mare de informatie tehnica, disponibilitatea si accesibilitatea la aceasta, ne impune o abordare exhaustiva, deschisa spre studiu si actualizare continua. Sunt convins ca domeniul sustenabilitatii este unul de actualitate, mai ales in etapa de proiectare. Pornind de la optimizarea solutiilor tehnice, trecand prin solutiile pe care proiectantii le ofera pentru organizarea de santier si pana la evaluarea impactului pe care o constructie il are la finalul ciclului ei de viata, toate aceste aspecte privesc, in special, domeniul proiectarii. Pe cale de consecinta, inclusiv sectorul consultantei devine tot mai important, implicand si alte abilitati profesionale, pe care arhitectii, nu le au (dezvoltate/cultivate) in mod special.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii si ce investitii aveti in plan in sensul digitalizarii activitatii?
- Fara indoiala, digitalizarea reprezinta nu doar viitorul, ea reprezinta deja prezentul. Este un prezent perpetuu, pe care il traim cu totii, zi de zi. Prin urmare, nevoia de a fi in permanenta actualizat si "blindat" cu cele mai noi tendinte in digitalizare si programe de proiectare este o necesitate care iti poate asigura succesul in acest domeniu de afaceri. Din acest motiv, sistemul BIM (Building Information Modeling), este in prezent cea mai necesara solutie in vederea eficientizarii modului in care lucram in proiectarea de arhitectura. De aceea, in cadrul biroului Novartis si alaturi de colaboratorii nostri, am inceput sa implementam BIM in activitatea profesionala. Cred cu tarie ca proiectarea se indreapta spre o digitalizare fara precedent. Tot timpul acest domeniu a fost unul de avangarda, acum insa, mai mult ca oricand, conectivitatea, nevoia de actualizare si corelare a datelor in timp real este unul dintre factorii fara de care proiectarea nu mai poate fi conceputa.
