Compania de arhitectura, design si fit-out pentru spatii de birouri, comerciale si educationale Morphoza a reusit sa gestioneze bine perioada crizei, in pofida incertitudinilor si volatilitatii manifestate pe piata constructiilor din Romania. In acest an, rezultatele financiare au depasit nivelul din exercitiul financiar precedent, ceea ce justifica o abordare optimista pentru perioada urmatoare. In continuare, Mihai Chintbrauner, Managing Partner la Morphoza, ofera detalii suplimentare despre activitatea curenta si perspectivele pe termen mediu si lung. - Cum a evoluat activitatea companiei in 2023 si ce estimari aveti pentru perioada imediat urmatoare?
- Pana la ora actuala, rezultatele din 2023 depasesc nivelul anului precedent. Pe langa numeroasele proiecte de amenajare a spatiilor de birouri, am avut oportunitatea si placerea sa contribuim la proiecte importante din sfera educatiei, unde vedem cu bucurie cresterea semnificativa a investitiilor si dorinta de a imbunatati mediul educational. Deschiderea pentru a adapta spatiul de invatare la noile tendinte internationale si de a face investitii sustenabile si cu o calitate mai ridicata sunt semne pozitive, dupa foarte multi ani in care nu au reprezentat o prioritate pentru autoritatile locale. De asemenea, avem multe interactiuni si cu locatii din invatamantul de stat, unde oferim consultanta pentru viitoarele lor proiecte si facem pasi importanti catre normarea si crearea unui mediu de modern pentru viitorii elevi.
- Cum vedeti evolutia activitatii din domeniul de proiectare si constructii de cladiri de birouri in 2023 si cum credeti ca se va dezvolta acesta pe termen scurt si mediu?
- Anii urmatori prezinta deopotriva oportunitati si provocari. 2024 va fi primul an in care nu este programata finalizarea sau predarea niciunei cladiri noi de birouri in Bucuresti, dar in acelasi timp ajung la maturitate contractele de inchiriere incheiate in anul 2019, cand a fost un an de referinta. Exista o efervescenta in dezvoltare catre centre regionale, cum este cazul Iasiului.
De asemenea, vedem un trend pozitiv in atentia acordata de companii pentru imbunatatirea mediului de lucru, renuntarea la spatiile de lucru conventionale si transformarea lor in spatii colaborative si, in special, care sa incurajeze socializarea si sa fie un factor motivant pentru o prezenta mai crescuta la birou decat am vazut in anii precedenti.
- Ce tendinte remarcati in arhitectura si proiectare, pe segmentul cladirilor de birouri?
- Vedem o orientare fara precedent catre sustenabilitate si normele ESG in implementarea proiectelor locale si in modul in care companiile investesc timp si resurse. Plecand de la dezvoltatorii cladirilor de birouri, care au fost intotdeauna trendsetteri, din ce in ce mai multe companii sunt preocupate de imbunatatirea si adoptarea de solutii sustenabile. Chiar daca initial investitiile sunt mai semnificative, pe termen lung beneficiile directe si indirecte vor fi resimtite pe un plan mult mai larg, cu atat mai mult cu cat aplicarea normelor in mod eficient tine cont de intregul lant de aprovizionare implicat in fiecare proiect. O alta preocupare importanta anul aceasta, si care se va pastra si in perioada urmatoare, a fost si dorinta companiilor de a motiva angajatii sa aiba o prezenta mai semnificativa la birou, in detrimentul lucrului de acasa. Deja la nivel european exista multe studii care confirma ca rezultatele colaborarii cu colegii in persoana sunt mult mai bune, productivitatea intr-o majoritate foarte mare este superioara la birou, iar conectarea oamenilor si apartenenta la valorile si cultura companiilor sunt mult imbunatatite ca urmare a experientei avute in spatiul de lucru. Modul de lucru hibrid a fost adoptat si acceptat pe o plaja mult mai larga, iar diferenta o vor face atractivitatea spatiilor de birouri si modul in care companiile reusesc sa-si atraga angajatii intr-o pondere mai mare la birou.
- Care sunt principalele provocari pe care le intampinati in activitate, in aceasta perioada?
- Lipsa de predictibilitate si schimbarile economice cu care companiile se confrunta la nivel international se resimt si pe piata noastra. Am intalnit decizii de amanare a investitiilor locale sau diminuarea lor in anumite proiecte, ca o masura de precautie din partea beneficiarilor. Totodata, cresterea costurilor atat cu forta de munca, cat si cu materialele, au redus din rentabilitatea proiectelor si au adus o presiune suplimentara pentru gasirea solutiilor potrivite atat pentru proiectele beneficiarilor, cat si pentru propriile companii.
