E nevoie de concursuri de solutii pentru toate obiectivele publice, in toata Romania, iar singurul model de bune practici functional in prezent pe acest subiect este Clujul. Acestea au fost doua dintre principalele concluzii ale mesei rotunde cu tema ”Viitorul/Acum”, organizata in cadrul Galei Bienalelor si Anualelor de ArhitecturaIncrederea pe care autoritatile publice locale o au in specialistii arhitecti si felul in care acestia colaboreaza au fost apreciate de toti cei prezenti in sala la masa rotunda, arhitecti din toata tara, dezvoltatori imobiliari, reprezentanti ai societatii civile, juristi, jurnalisti si simpli cetateni. Concluzia: se doreste urmarea exemplului dat de Cluj-Napoca in toate zonele tarii.
”Este important sa spunem ca, la Cluj, am incercat sa construim relatia de colaborare initiata de colegii de breasla si administratia locala. Am incercat mereu sa ne definim un scop comun. Cred ca trebuie sa fim uniti si onesti atunci cand avem un interes in ceea ce priveste viitorul orasului in care traim, iar atunci administratia va avea incredere in deciziile si propunerile noastre. E important ca specialistii, institutiile si comunitatea sa dezvolte strategii comune pentru a rezolva problemele legate de urbanizare spre exemplu”, a afirmat Daniela Maier, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania- filiala Transilvania si organizatorul BATRA 2019.
”Clujul a adus inovare in procedurile de achizitie publica. Noi am ales calitatea in defavoarea cantitatii. Iar acest lucru ne-a adus beneficii prin implicarea cetatenilor, dar mai ales a specialistilor, cu care am avut ample discutii. Noi am reusim sa transformam licitatiile normale in concursuri de solutii. Si, desi toata lumea spunea ca asta va prelungi termenele la care ar urma sa fie finalizate anumite lucrari din oras, acestea au fost scurtate prin faptul ca s-a sarit peste partea de contestatii, in general consumatoare de timp, pentru ca ele nu au mai fost depuse”, a afirmat Ovidiu Campean, director de dezvoltare in cadrul Primariei Cluj-Napoca.
Presedintii si membri ai 16 filiale ale Ordinului Arhitectilor din Romania prezenti la discutie au spus, la unison, ca isi doresc ca si in orasele din care vin sa se treaca la concursuri de solutii. Pentru ca numai asa pot sa fie implicati cu adevarat specialistii, si prin ei si cetatenii simpli in luarea deciziilor importante pentru felul in care arata orasele in care traiesc.
”Viitorul trebuie sa ni-l facem noi, noi cei implicati, deopotriva arhitecti, autoritati, dar si cetatenii. Arhitectura a dovedit ca are un succes deosebit. Suntem aici ca intr-o familie pe care o simtim din ce in ce mai aproape si doar cu gandul ca ne despart foarte multe lucruri. Problemele care s-au ridicat aici sunt identice si la Iasi, si in Moldova si sunt convins ca sunt peste tot”, a spus Mihai Driscu, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania- filiala Iasi.
TIGANAS: ”Ne lipseste increderea intre noi.”
Una dintre principalele cauze ale acestor probleme este lipsa de incredere, crede arh. Seban Tiganas, secretarul general al Uniunii Internationale a Arhitectilor si fost presedinte al OAR Transilvania.
”Din pacate acest ingredient (increderea) lipseste. Chiar daca efectele sunt inca limitate, primaria lucreaza la schimbari care vor fi benefice pentru pietoni, tinand cont de sugestiile care au venit din partea arhitectilor. Trebuie sa avem rabdare, fiindca toate aceste lucrari care se desfasoara acum si care vor fi desfasurate vor avea efecte in viitorul pe termen mediu, insa aceasta intentie exista la primarie“, a spus Serban Tiganas.
Iar una dintre solutii vine tot de la un fost presedinte al OART, arh. Szabolcs Guttman: mai mult personal specializat angajat in institutiile publice.
”Am impresia ca noi nu dorim sa invatam din experienta vesticilor. Trebuie mai mult personal angajat in gestiunea urbanistica. In Vest sunt sute de persoane in institutiile publice care se ocupa doar cu planificarea urbana“, a atras atentia arhitectul Szabolcs Guttman.
De cealalta parte, dezvoltatorii imobiliari isi doresc reguli mai rigide din partea autoritatilor, dar si o educare a gusturilor inca din scoala.
”Trebuie sa educam copiii in scoala primara, apoi elevii si mai apoi studentii. Iar apoi ar trebui sa incepem de la o regula a administratiei, pentru ca ea are puterea de decizie. Daca administratia si specialistii stiu sa-si impuna regulile, ceilalti nu trebuie sa faca nimic altceva decat sa le urmeze. Arhitectul este un creator de viitor si, cu cat va constientiza asta mai repede, cu atat va face mai mult bine pentru societate”, a spus Florin Maris, dezvoltator imobiliar Hexagon.
Modelul implementat si dezvoltat la Cluj se extinde in tot judetul.
”Sa ducem aceste concursuri de solutii de arhitectura si in mediul rural este una dintre dorintele mele. In mediul rural, calitatea incepe sa creasca. Eu deschid usa, si doresc, si fac asta pentru ca imi caut un partener in arhitecti. Nu e usor, uneori ne invartim intr-un cerc. Insa, in ultimii 3 ani am luat regulamentele de urbanism de la comune si am schimbat toate regulile. Acum 6 ani veneau proiecte pe fonduri europene pentru pensiuni si ni se spunea ca acestea nu pot fi modificate pentru ca asa au fost aprobate fondurile. Acum am depasit aceasta situatie, dupa ce am refuzat de mai multe ori sa dam autorizatii de constructie. Si va spun, calitatea arhitecturii in mediul rural incepe sa creasca”, a spus Claudiu Salanta, arhitectul sef al judetului Cluj.
Prezent la discutie, conf. dr. arh. Vasile Mitrea a subliniat faptul ca, desi Clujul este un model in acest moment pentru intreaga tara, modelul impus trebuie continuat, lucru ce nu s-a intamplat si in trecut.
”In 1965, la Cluj, erau prevazute ocolitoarele orasului. Din ‘65 si pana astazi nu s-a intamplat nimic si acum ne trezim ca al nostru Cluj este blocat. Ar trebui sa existe o anumita continuitate care este obligatorie, iar arhitectul sef si administratia ar trebui sa fie atente la ce probleme s-au pus si care sunt rezolvarile. In 1990, am propus ca la nivel de Cluj sa existe o comisie de strategie urbana, formata din specialisti, nu din politicieni, care sa fie atenta la ce se intampla la nivel mondial si sa urmareasca ceea ce se intampla la noi. Arhitectul sef ar trebui sa fie un manager, care sa nu fie numit politic, pentru a avea continuitate in politica urbana. Specialistii cu numele de creatie trebuie sa faca front comun. Ne-am concentrat pe ziua de azi, uitand de ziua de maine. Populatia si sociologii trebuie angrenati pentru viitorul orasului”, a concluzionat conf. dr. arh. Vasile Mitrea.
Evenimentul Gala Bienalelor de Arhitectura este realizat cu sprijinul Primariei si al Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca.
BATRA 2019 - la final
In cadrul Galei de premiere, un juriu format din experti romani si straini au oferit Trofeul Bienalei celui mai bun proiect propus pentru fiecare din cele 15 categorii/sectiuni de concurs din cadrul acestei editii a Bienalei de Arhitectura Transilvania:
1. Arhitectura locuintei individuale - premiu oferit de CEMACON - Caramida Inteligenta
2. Arhitectura locuintelor colective - premiu oferit de HEXAGON
3. Arhitectura dotarilor comunitare si de productie
4. Arhitectura spatiului public - premiu oferit de Daisler Print House
5. Arhitectura patrimoniului cultural
6. Rural
7. Arhitectura spatiului interior si scenografie - premiu oferit de Stadt
8. Microarhitectura / Arhitectura temporara
9. Design de obiect
10. Proiecte culturale / Initiative / Experimente - premiu oferit de Primaria Cluj-Napoca
11. Cel mai bun articol cu si despre arhitectura/ arhitecti
11. Premiul pentru cele mai bune fotografii de arhitectura
13. Premiul pentru “Clientul Ideal”
14. Premiul pentru “Echipa de proiectare Perfecta”
15. Premiul pentru Poezie - premiu oferit de CEMACON - Caramida Inteligenta
