Arhi Actus Developments, birou de arhitectura si proiectare cu sediul in Cluj-Napoca, este o companie aflata in dezvoltare, axandu-se pe diversificarea continua a portofoliului de proiecte, cu accent pe lucrari provocatoare si participarea la concursuri de idei. Activitatea biroului se imparte, in acest moment, intre proiecte industriale (fabrici, hale industriale, depozite logistice etc.) la care participa fie ca proiectanti generali, fie ca proiectanti de specialitate de arhitectura si, la polul opus, lucrari civile rezidentiale pentru proprietari privati (locuinte individuale). Pe langa aceste doua sectoare, diametral opuse ca scara de realizare si amploare a lucrarilor, compania si-a asigurat un portofoliu de lucrari recurente pentru companii private, sub forma amenajarii unor sedii, fatade, elemente de signalistica publicitara pe care firmele respective le detin in diverse locatii din tara. Acest gen de lucrari confera o predictibilitate si o stabilitate in ceea ce priveste un plafon de incasari care se atinge pe o perioada extinsa de timp, spune arh. Gabriel Catalin Colobatiu, fondatorul Arhi Actus Developments. In plus, la capitolul provocari, echipa s-a "aventurat", cu rezultate bune, in proiectarea de locuinte private cu structura din elemente prefabricate, precum si in participarea la competitii de proiecte, obtinand premiul 3 la concursul international de solutii pentru realizarea Spitalului de copii din Cluj-Napoca.Interviu cu arh. Gabriel Catalin Colobatiu (37 de ani), arhitect fondator al Arhi Actus Developments, specialist cu o experienta de 12 ani de practica in arhitectura si proiectare.
- Ce obiective aveti stabilite, la nivelul Arhi Actus Developments, in 2022 si in perspectiva?
- Imi doresc sa continuam dezvoltarea companiei si, de asemenea, sa continuam incursiunile in afara zonei de confort profesionale, prin implicarea in proiecte provocatoare. Din aceasta sfera a proiectelor provocatoare, din afara zonei de confort profesional, trebuie sa mentionez doua directii in care compania s-a aventurat, cu rezultate pe masura.
Primul este cel al sectorului rezidential privat, in care am realizat proiecte rezidentiale folosind elemente prefabricate (imagini santier, mai jos). Am folosit, astfel, structuri metalice usoare, aspect care este tot mai popular pe piata constructiilor private din Romania, dar ca element de absoluta noutate, am proiectat, pentru prima data dupa multi ani in Romania, o locuinta individuala de aproximativ 300 mp construiti desfasurati (P+1E) integral din elemente plane de beton prefabricat. Prin elemente plane, ma refer la piese de pereti si piese de planseu de beton armat prefabricat. Highlight-ul acestui proiect l-a constituit faptul ca intreaga structura pe verticala s-a asamblat doar cu prinderi mecanice si doar in 9 zile. Practic, in 9 zile te poti plimba prin imobil. Singura turnare de factura monolita a fost suprabetonarea planseelor.
Un al doilea sector profesional in care ne-am implicat este cel al concursurilor de arhitectura, in care ne-am facut "incalzirea" in ultimi ani pentru ca in 2021, impreuna cu biroul prieten si colaborator ArhiBox, sa obtinem locul (premiul 3) la cel mai amplu si complex concurs de arhitectura lansat, cu sprijinul Consiliului Judetean Cluj si al OAR, in Romania ultimilor ani. Este vorba de concursul international de solutii pentru realizarea Spitalului de copii din Cluj-Napoca (foto randari atasate).
Implicarea in concursuri de arhitectura este o provocare enorma atat intelectuala, cat si fizica. Spun asta pentru ca un concurs te provoaca sa gandesti "outside the box" si sa iti dai un "refresh" mental si creativ, sa te rupi de la rutina proiectelor cotidiene, dar, in acelasi timp, este un efort fizic urias, pentru ca totul se intampla in paralel si suplimentar peste activitatea cotidiana, care nu ia pauza. In final, un premiu la un concurs sau chiar un rezultat bun ofera o satisfactie si un sentiment de implinire care este greu de exprimat in cuvinte si un boost moral enorm pentru lunile care succed unei astfel de provocari.
- Cum vedeti evolutia activitatii de arhitectura si proiectare in anii urmatori si cum credeti ca se va dezvolta sectorul de constructii, in ansamblu, pe termen scurt, mediu si lung, avand in vedere noul context geopolitic, efectele pandemiei si toate schimbarile ce tin de eficienta energetica si digitalizare?
- Din punctul meu de vedere, activitatea de constructii se dezvolta si este pe un trend ascendent in momentul in care mediul de afaceri de specialitate si sectorul respectiv este sustinut prin politici de stat potrivite. Unde avem crestere economica in sectorul constructiilor si al infrastructurii vom avea, implicit, crestere a sectorului de proiectare. Exista aceasta conexiune pe "orizontala".
Proiectarea este digitalizata de mult timp. Activitatea proiectantului se desfasura, astfel, intr-un cadru "intim", descris de spatiul dintre un scaun si un monitor. Pandemia nu cred ca a impactat in vreun fel modul de desfasurare a activitatii pentru un proiectant privind din prisma asigurarii cadrului si confortului. Suplimentar, dezvoltarea platformelor de comunicare si sharing online au venit ca o manusa in completarea activitatii de proiectare. Aceste platforme au fost atat de bine primite si utilizate, incat si azi ele constituie un mecanism extrem de eficient de lucru. De exemplu, pentru un proiectant din Cluj, la fel ca mine, daca pana in 2020, o intalnire business cu un client din Bucuresti insemna o delegatie, bilete de avion si/sau hotel, azi toate cele enumerate anterior constituie optiunea a doua, dupa prima optiune care, de cele mai multe ori, este cea a unei intalniri online pe una din platformele cunoscute.
- Ce investitii aveti in plan in sensul digitalizarii activitatii? Care sunt instrumentele pentru arhitectura/proiectare, pe care le considerati cele mai utile in acest moment?
- Cele mai utile instrumente sunt cele pe care le cunosti si pe care le stapanesti, iar digitalizarea vine odata cu dezvoltarea care, la randul ei, vine mana in mana cu dezvoltarea sectorului si a mediului de afaceri, despre care am spus anterior ca este impactat de politici publice potrivite si viziuni macro.
- Cum considerati ca se construieste in Romania, in 2022, din punct de vedere al calitatii? Care credeti ca sunt cele mai mari nereguli intalnite pe santiere?
- Din punctul meu de vedere, in multe cazuri, dar nu este o regula generala, nivelul calitatii constructiilor este direct proportional cu nivelul de intelegere al investitorului (public sau privat, persoana fizica sau juridica) asupra domeniului. Deciziile acestuia de pe intreg parcursul investitiei, de la bugetare, la proiectare, la executie si pana la receptie, influenteaza rezultatul final. Spun "decizia investitorului", pentru ca in majoritatea cazurilor profesionistii din domeniu, proiectantii, constructorii din executie, dirigintii, responsabilii tehnici cu executia etc. ofera un input informational puternic catre investitor/beneficiar. Acest input poate modela, transforma, chiar salva o investitie doar daca exista decizie in acest sens din partea investitorului/beneficiarului. Astfel, modul in care incepe, se desfasoara si se incheie un proiect de investitii sta in decizie.
Ca sa putem vorbi de nereguli pe santier, trebuie sa le mentionam cu subiect si predicat. Nu putem vorbi de ele ca un principiu universal raspandit. Nu consider ca este corect. Eu nu am in backgroundul meu profesional pregatire de dirigentie de santier, astfel incat sa ma exprim in acest sens. De asemenea, ca sa vorbim de cladiri sigure si siguranta in acest domeniu, trebuie sa pornim discutia de la incidente si accidente din cladiri aflate in exploatare. Din cunostintele mele, nu stiu sa existe ceva de actualitate in acest sens in Romania. Totul e sigur pana la proba contrarie, iar, din pacate, cele mai serioase si benefice lectii vin in urma unor incidente sau accidente.
- Care sunt principalele dificultati cu care va confruntati, in acest moment?
- In sectorul de proiectare exista multe IMM-uri care se simteau extrem de confortabil cu un nivel de impozitare pe venit foarte bland, sub pragul de cifra de afaceri echivalent unui milion de euro. Ca urmare a noului Cod fiscal si, implicit, prin injumatatirea pragului de la care un IMM sare de la un impozit pe venit de 1-3% la 16%, nu m-ar mira sa observam in piata o plafonare voita a cifrei de afaceri pana in acest prag. Din punctul meu de vedere, saltul e mare si e trist sa asistam la o posibila franare intentionata a dezvoltarii unei companii, dar repet, este o supozitie personala. Efectele se vor vedea, pe cifre, in anii care urmeaza.
