Cu o experienta de aproape doua decenii pe piata locala de arhitectura, Adest Architecture a participat la realizarea unor proiecte emblematice pentru mediul construit din Bucuresti, precum birourile Bucharest Business Park, mall-ul Baneasa Shopping City (faza a doua) sau ansambluri rezidentiale dezvoltate de Adama sub marca Evocasa. In continuare, echipa de arhitecti lucreaza la noi proiecte de anvergura, printre care se afla doua blocuri de locuinte cu 3-4 etaje in zona Floreasca, precum si alte trei ansambluri rezidentiale cu peste 1.000 de apartamente, in zonele Baicului, Pipera si la intersectia dintre Soselele Progresului si Viilor. Alte lucrari aflate pe planseta sunt un hotel de trei stele si un centru comercial in vestul Capitalei, precum si un complex de locuinte ANL in Craiova si unul de camine studentesti in Oradea. In cele doua decenii de activitate, compania a crescut si si-a diversificat portofoliul continuu, pentru 2019 fiind previzionata o majorare de 10%-15% a afacerilor, comparativ cu 2018.La "carma" biroului Adest se afla arh. Radu-Petre Nastase (51 de ani), absolvent al Scolii de arhitectura de la Paris la Défense - EAPLD, si unul dintre arhitectii prodigiosi ai momentului. Specialistul are o experienta profesionala de 25 de ani in arhitectura si proiectare.
- Cum credeti ca va evolua piata de constructii/ arhitectura in anii urmatori?
- In acest moment, piata constructiilor este destul de stabila; lucrurile pot evolua intr-o directie foarte buna, mai ales din punct de vedere al calitatii executiei si al solutiilor sustenabile. Avem nevoie de interventii strategice si de inovatie in arhitectura pentru a reusi sa atingem standardele impuse de Uniunea Europeana si a putea intra pe harta tarilor care, in momentul proiectarii si constructiei propriu-zise, iau in considerare principiile dezvoltarii durabile, punand in aplicare tehnologii emergente.
Daca nu intram intr-o perioada de criza economica in urmatorii ani, modalitatea de a construi poate deveni superioara din punct de vedere calitativ, eficient si durabil. Cu toate acestea, estimez ca va fi vorba de o crestere de 5%-7% pe an, ce va stagna prin anul 2022, dar care va fi reluata ulterior, piata de arhitectura continuandu-si, astfel, traiectoria ascendenta din multe puncte de vedere mult timp de acum incolo.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii si in arhitectura? Cum credeti ca vor influenta acestea piata muncii din aceste domenii?
- Era tehnologiei in arhitectura si domeniile conexe poate eficientiza procesele de creatie si design, influentand modul in care programele de arhitectura pot fi implementate. Instrumentele tehnologice (realitatea virtuala, simularea volumetrica, BIM) sunt esentiale in determinarea parametrilor specifici implementarii unui proiect de arhitectura coerent din punct de vedere functional si compozitional, si pot sprijini un mod integrat si strategic de la faza de design pana la etapele de implementare, constructie si urmarire a santierului. Specialistii se pot folosi de aceste instrumente tehnologice pentru a deveni mai eficienti pe parcursul intregului proces de proiectare.
Noile tehnologii vor avea o influenta majora asupra evolutiei pietei de constructii. Realitatea virtuala/ augmentata si robotii vor optimiza procesul de proiectare/ construire, pornind de la o serie de parametri ce vor avea in centru nevoile utilizatorilor, fie ei arhitecti, constructori sau beneficiari. Realitatea augmentata (AR) va reduce, astfel, timpul alocat sarcinilor simple, necesitand cat mai putina interactiune fizica propriu-zisa din partea utilizatorilor. Inteligenta artificiala (AI) va ajuta la personalizarea intregii experiente, adaptand intregul context la nevoile utilizatorului.
- Cum va pregatiti pentru noile provocari viitoare, in contextul acestor mega-trenduri?
- In cadrul biroului, avem in curs de implementare sistemul BIM. Mai mult, intentionam sa trecem, cat mai curand, la utilizarea programului Revit pentru proiectarea restului de proiecte aflate in curs de desfasurare, avand ca scop facilitarea intregului proces de proiectare de arhitectura. Intentionez, asadar, sa ofer angajatilor mei posibilitatea de a invata si apoi implementa acest mod de lucru in cadrul proiectelor noastre.
- Ce impact credeti ca vor avea noile regulamente europene de eficienta energetica asupra mediului construit din Romania? Cum implementati, ca arhitect, aceste directive in lucrul cotidian?
- Noile regulamente europene privind eficienta energetica si utilizarea tehnologiilor inovatoare promovate de UE pentru exteriorul cladirilor (fatade verzi, spatii verzi, parcari, puncte de incarcare a masinilor electrice etc.), cat si pentru interiorul acestora (noi sisteme de ventilare a cladirilor, materiale ecologice, utilizarea energiei alternative si reducerea consumului de energie) sunt necesare pentru a putea construi sustenabil. Telul principal al acestor regulamente este ca eficienta energetica sa aiba o crestere de 30% pana in 2030. Faptul ca noile cladiri trebuie sa se incadreze in categoria „nZEB” (nearly zero-energy buildings) va duce la modificarile legislatiilor actuale, cladirile devenind, astfel, tot mai „inteligente”. Mai mult, asupra cladirilor existente se va interveni pentru a asigura cerintele minimale referitoare la performantele energetice, atingand nivelurile optime in ceea ce priveste costurile.
Economisirea energiei in cadrul santierelor, confortul, sanatatea, intretinerea, informarea beneficiarilor etc. vor fi domeniile influentate de respectivele modificari necesare, toate acestea adaptandu-se la nevoile beneficiarilor. Drept urmare, costurile de implementare vor creste, ceea ce poate avea un puternic impact asupra modului in care se realizeaza investitiile in acest moment in Romania.
Ca arhitect, incerc ori de cate ori am ocazia sa conving beneficiarul ca sustenabilitatea cladirii este o investitie de lunga durata, ale caror efecte se vor vedea in timp.
PROIECTE IN LUCRU
