RO EN
The cart is empty

ALLIANZ: Nivelul fiscalitatii din zona euro va influenta sectorul constructiilor in 2024

Un mix de politici fiscale toxice este extrem de posibil in 2024, considera expertii Allianz. Zona euro se indreapta catre un an plin de provocari in opinia acestora atat in ceea ce priveste politica fiscala, cat si cea monetara care va deveni tot mai restrictiva, pe masura ce ratele reale ale inflatiei ating limitele maxime, iar guvernele isi tempereaza cheltuielile. Intrucat rata nominala maxima a inflatiei a fost probabil deja atinsa, iar cea reala va ajunge intr-o situatie similara in urmatoarele luni, pe fondul dezinflatiei in curs, politica monetara va avea un impact extrem de restrictiv in viitorul previzibil. In acelasi timp, dupa aplicarea unor pachete mari de stimulente ca reactie la pandemia de Covid-19 si razboiul din Ucraina, tarile din zona euro se indreapta catre consolidarea fiscala, prin masuri bugetare stricte. Stimulentele fiscale din zona euro este de asteptat sa scada cu 0,8% in 2024, dupa ce in 2023 diminuarea a fost de 0,5%. Consolidarea fiscala este un drum complex, avertizeaza specialistii financiari, iar riscurile de derapaj nu trebuie subestimate. De exemplu, Germania urmareste consolidarea fiscala printr-un curs bugetar strict in urmatorii ani (deficitul fiind in scadere de la 2,6% in 2022, la 1% in 2025), dar masurile ar putea fi zadarnicite de un buget din umbra. Franta, la randul sau, demareaza o consolidare fiscala modesta, pe fondul unui context macroeconomic dificil, astfel incat deficitul va scadea doar marginal, la 4,6% in 2024. In Italia, cheltuielile cu creditele fiscale au adaugat nori suplimentari perspectivei fiscale. In 2023 deficitul  este de 5%, iar scaderi semnificative nu se intrevad pe termen scurt. Spania are un plan bun de consolidare a deficitului bugetar la o medie de 4% in 2023-2026, insa eficacitatea acestuia ramane de analizat. Guvernele si institutiile din zona euro au lucrat intens pentru a stabili reguli de baza pentru a reveni la o aplicare mai stricta a cadrului fiscal comunitar. Desi este o urgenta, dezideratul unui acord general va fi greu de atins in 2024. De pilda, in cazul Italiei, superbonusul acordat in ultimii ani ar putea duce in perioada urmatoare la o situatie negativa. Activitatea din constructii a inregistrat o redresare destul de impresionanta in 2021-22, in mare parte datorita schemei generoase de credit fiscal pentru renovarea caselor. Investitiile au crescut cu +27,7% si +11,5% in termeni reali in 2021, respectiv 2022. Avand in vedere majorarea marginala a constructiilor noi se  estimeaza ca 40% din aceasta expansiune in 2021 si cea mai mare parte a celei din 2022 s-a datorat lucrarilor de renovare si eficientizare energetica. Sporirea investitiilor in constructii a avut loc concomitent cu escaladarea costurilor cu +6% in 2021 si aproape +12% in 2022, ceea ce s-a reflectat direct in costurile creditelor fiscale. Utilizarea pe scara larga a schemei a generat cheltuieli guvernamentale cu mult peste estimarile initiale de 35 miliarde euro. In august 2023, alocarea era de aproximativ 86 miliarde euro si finantase circa 425.000 de proiecte. Noua metoda de contabilitate Eurostat pentru creditele fiscale a produs o revizuire in scadere a deficitelor fiscale din 2021 si 2022, care au atins 9% si, respectiv, 8%. Daca se adauga si alte stimulente existente in prezent, valoarea totala a schemei atinge aproximativ 120 de miliarde euro, ceea ce ridica semne de intrebate cu privire la capacitatea guvernului din peninsula de a indeplini obiectivele fiscale din acest an. Estimarile curente indica o serie de cheltuieli suplimentare de 30 - 40 de miliarde euro, cu doar cateva zile inainte de depunerea actualizarii bugetului 2023. Este de asteptat ca reducerea treptata a schemei fiscale (revizuita deja in februarie 2023) sa ofere o scadere a presiunii asupra bugetelor viitoare, desigur in conditiile in care sectorului constructiilor va continua sa se deprecieze. Deja datele lunare privind confirma o incetinire a activitatii, sugerand o inversare a trendului din 2021 si 2022. Productia industriala a scazut cu 2,6% pe luna in primul trimestru, in timp ce intentiile de angajare in constructii s-au redus. Pentru informatii suplimentare, click aici

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter