Foarte pe scurt, due diligence reprezinta o analiza amanuntita. In general, termenul este folosit in procesele de Mergers & Acquisitions si se refera la evaluarea pe care potentialul cumparator o face asupra activelor, pasivelor si potentialului comercial al companiei ce urmeaza a fi achizitionata, inainte de semnarea contractului. Analiza due diligence se poate face, insa, inaintea oricarei decizii majore de business, astfel incat managementul riscului sa fie cat mai bine optimizat. O investigatie due diligence nu inseamna nimic altceva decat informatie corecta, obiectiva si complexa, adica exact acel tip de resursa de care orice antreprenor sau manager are nevoie pentru a lua decizia corecta pentru business-ul sau.Desi in limba romana a inceput sa fie utilizat destul de recent, termenul due diligence are o istorie de cel putin 500 de ani, timp in care a fost folosit cu sensul de „precautie necesara”. A intrat in limbajul juridic de specialitate datorita unei legi din 1933 a SUA, sub denumirea “investigatie cu due diligence” si facea referire la o metoda de aparare la care brokerii putea apela in cazul in care erau acuzati de divulgarea informatiilor catre investitori. In timp, termenul care desemna modul in care procesul ar fi trebuit sa aiba loc, „cu atentia necesara”, a inceput sa fie folosit in forma sa prescurtata, de la „investigatie efectuata cu due diligence” la „investigatie cu due diligence”, „investigatie due diligence” si, in cele din urma, „due diligence”.
Cand este necesara o analiza due diligence si care sunt principalele tipuri de due diligence?
Analiza due diligence este necesara ori de cate ori doresti sa iei o decizie bazata pe informatii corecte si sa detii, astfel, controlul asupra riscului presupus de o achizitie, indiferent de domeniul in care este ea facuta. Fie ca vorbim despre achizitia unei companii, a unui imobil sau a unei proprietati intelectuale, analiza due diligence este recomandata ca masura esentiala de preventie in managementul riscului de frauda.
Iata doar cateva tipuri de investigatie due diligence ce poate fi efectuata.
Due diligence financiar reprezinta evaluarea starii de sanatate financiara a unei companii si analizeaza performanta sa financiara din trecut si din prezent, prin prisma documentelor fiscale, a activelor, liniilor de debit si de credit, cash flow-ul si a altor indicatori financiari relevanti. Obiectivul unui due diligence financiar este de a stabili previziuni viitoare cat mai corecte, care sa cuprinda toate riscurile ce pot aparea.
Due diligence comercial este analiza pietei in care compania activeaza sau de care un potential investitor este interesat. Investigatia due diligence analizeaza, in acest caz, dimensiunea si valoarea pietei, companiile concurente, cota de piata, baza de clienti si potentialul sau comercial ori oportunitati de dezvoltare.
Due diligence IT reprezinta un audit al infrastructurii, al proceselor si al securitatii IT dintr-o companie. Analiza are ca scop evaluarea structurilor existente, identificarea riscurilor de securitate, existenta sau complexitatea unui incident response plan si chiar a procedurilor de gestionare si protejare a datelor cu caracter personal sau sensibil dintr-o companie. Toate acestea pot reprezenta risc de frauda si vulnerabilitati majore, cu implicatii pe toate planurile unui business, de la cel financiar pana la cel reputational.
Due diligence HR este o analiza asupra personalului unei companii si a documentelor referitoare la angajati si boardul de conducere, ce surprinde si evalueaza inclusiv politica de salarii si beneficii a companiei, Regulamentul de Ordine Interioara, cultura organizationala, bonusuri sau proceduri interne. Nu sunt omise nici investigatiile de tip background check pentru persoanele cu putere de decizie din boardul de management sau investigatii pentru risc de frauda corporate.
Due diligence operational listeaza si evalueaza principalele operatiuni ale companiei, facilitatile si procesele sale operationale, potentiale riscuri sau solutii pentru imbunatatiri rapide ce ar creste valoarea companiei.
Due diligence de mediu este o analiza asupra autorizatiilor de mediu si a licentelor necesare, ce evalueaza inclusiv modul in care compania respecta sau nu reglementarile legale in vigoare, avand in vedere ca inexistenta sau incalcarea acestora poate duce inclusiv la oprirea activitatii companiei si repercusiuni financiare dintre cele mai consistente.
Cine poate realiza un due diligence si cat costa o analiza due diligence?
In functie de domeniul vizat, analiza due diligence poate fi realizata de auditori, contabili, avocati, analisti financiari, consilieri M&A sau investigatori privati. Este recomandata selectarea unor furnizori externi, deoarece acestia au ca avantaj obiectivitatea si expertiza dobandita in sute de astfel de investigatii.
Investigatorii SPIA, de exemplu, desfasoara constant investigatii due diligence in diverse industrii, de la M&A pana la imobiliare sau agricultura. Indiferent de piata in care activeaza companiile ce apeleaza la un investigator privat, investigatia noastra are dublu rol: pe de o parte, de a valida sau invalida informatiile detinute pana la acel moment, iar pe de alta parte, de a descoperi informatii noi, indiferent ca au fost omise intentionat sau nu, ce pot afecta interesele clientului care apeleaza la serviciile noastre de investigatii private.
Costul pentru o analiza due diligence depinde de cateva coordonate:
- Complexitatea companiei ce urmeaza a fi evaluata
- Durata de timp in care analiza este necesara
- Expertiza specialistilor la care se apeleaza
- Daca analiza due diligence este realizata cu resurse interne, externe sau intr-un format mixt
- Resursele umane sau materiale suplimentare care sunt angrenate in investigatie
In anumite cazuri, precum procesele de M&A, costul analizei due diligence este suportat de ambele parti implicate in achizitie.
5 sfaturi pentru un due diligence cu rezultate optime
1. Definiti obiective si indicatori SMART inca de la inceput, pentru ca echipa sa detina coordonatele necesare si sa lucreze organizat, cuantificabil si masurabil, cu termene de timp bine stabilite.
2. Alcatuiti o echipa completa, care sa acopere toate ariile de interes si care sa fie compusa atat din specialisti in domeniul lor de activitate, cat si din persoane cu putere de decizie in cadrul companiei.
3. Semnati un NDA, care sa va asigure confidentialitatea procesului, a datelor analizate si a rezultatelor obtinute. Asigurati-va ca informatiile obtinute sunt mai apoi comunicate si pastrate intr-un mediu de stocare fara risc de frauda.
4. Raportul due diligence de final ar trebui sa contina, pe langa toate informatiile stabilite si solicitate la punctul 1, si o analiza SWOT (puncte forte, puncte slabe, oportunitati si amenintari), precum si o serie de recomandari pentru managementul riscului.
5. Analiza due diligence este o masura de preventie in cazul unei decizii majore de business dar ea ar trebui vazuta si ca o metoda de mentinere a sanatatii unei companii, intocmai precum controalele regulate la medic.
In concluzie, profesionistii definesc due diligence ca fiind o investigatie sau un audit al unei potentiale investitii, efectuata de un potential cumparator cu obiectivul de a confirma sau infirma exactitatea informatiilor oferite de vanzator si de a evalua valoarea produselor sau a serviciilor ce urmeaza a fi achizitionate. Insa daca parasim domeniul companiilor si ne referim la viata de zi cu zi, intelegem ca realizam zilnic analize due diligence, chiar si fara sa le percepem ca atare: atunci cand cumparam o casa, un aparat electrocasnic sau cand alegem after-school-ul copilului nostru, luam decizia pe baza:
- research-ului facut,
- informatiilor oferite de vanzator,
- comparatiilor cu piata de profil
- analizei informatiilor obtinute.
