REFF: Schimbari in regimul ISD in UE. Care va fi impactul asupra investitorilor?

Uniunea Europeana a acordat, in ultimi ani, o importanta sporita regimului investitiilor straine directe, cu scopul de a proteja domeniile strategice ale pietei comune, dar si pe cele ale statelor membre, si a mentine, astfel, siguranta nationala si ordinea publica. Aceste preocupari au dus la elaborarea unui regulament european care pune la dispozitia statelor membre un mecanism de examinare a investitiilor straine care sa determine masura in care acestea ameninta sau nu stabilitatea in domeniile protejate. Modalitatea de transpunere a reglementarilor in legislatiile nationale a fost, din start, una flexibila, iar, pe fondul pandemiei de Covid-19, Comisia Europeana si-a incurajat membrii sa isi protejeze suplimentar zonele strategice. Insa, indiferent de diferentele in transpunere si de nivelul restrictiilor impuse de fiecare stat, noile reglementari presupun parcurgerea unor formalitati suplimentare si, in consecinta, pot conduce la prelungirea perioadei de implementare a unei tranzactii si, implicit, la descurajarea investitorilor supusi noilor proceduri.

Regulamentul European nr. 452/2019, care a intrat in vigoare in data de 10 aprilie 2019, cu aplicabilitate din 11 octombrie 2020, stabileste cadrul juridic pentru examinarea de catre statele membre a investitiilor straine directe in UE din perspectiva sigurantei si ordinii publice. In plus, se instituie un mecanism de cooperare intre state, respectiv intre acestea si Comisia Europeana, si se acorda CE dreptul de a emite avize in cazuri care vizeaza mai multe state membre sau atunci cand o investitie ar putea afecta un proiect sau program in interesul intregii UE. Totodata, regulamentul prevede cerinte pentru statele membre care doresc sa mentina sau sa adopte un mecanism de examinare la nivel national.

 

In cadrul procesului de transpunere, autoritatile europene au lasat la latitudinea statelor membre decizia cu privire la anumite aspecte, de la stabilirea institutiei responsabile cu examinarea investitiilor, la domeniile supuse reglementarilor, cuantumul sanctiunilor aplicabile in caz de nerespectare a procedurii si chiar la categoriile de investitori straini vizati de noile cerinte. In consecinta, anumite state au introdus in legislatia nationala criterii mai stricte de intrare pe piata a investitorilor straini, ca masura de protectie pentru mediul de afaceri din sectoarele considerate strategice, unele dintre acestea fiind aplicabile doar pe perioada crizei sanitare. Sanctiunile aplicabile in caz de nerespectare a formalitatilor de examinare a investitiilor straine directe sunt sub forma de amenda determinata ca procent (1-5%) din cifra de afaceri totala a ultimului exercitiu financiar inchis al investitorului strain (Cehia, Romania), procent (minimum 1%) din valoarea vanzarilor nete totale ale intreprinderii strategice in anul financiar anterior (Ungaria) si, in unele cazuri, nulitatea tranzactiei astfel implementate.

Spre exemplu, Ungaria, care a transpus regulamentul european in vara anului 2020, a introdus o serie de restrictii suplimentare, justificate de contextul epidemiologic, valabile initial pana la finalul anului si extinse, ulterior, pana la jumatatea lui 2021. Mai mult, restrictiile impuse de Ungaria vizeaza orice investitor din afara tarii, nu doar din afara Spatiului Economic European (SEE) si Elvetia, asa cum prevede regulamentul european, ceea ce conduce la o majorare semnificativa a numarului de tranzactii care fac obiectul examinarii de catre autoritatea nationala. O situatie similara intalnim si in Slovenia, potrivit analizei „Foreign Direct Investment in CE” realizate de reteaua Deloitte Legal in 12 tari din regiune. Si aceasta tara a adoptat regulamentul european cu restrictii suplimentare pe perioada pandemiei, valabile pana la 30 iunie 2023, iar investitorul strain este definit ca orice persoana fizica sau juridica din afara Sloveniei. De asemenea, alte tari au impus restrictii temporare, insa doar in anumite domenii (cazul Austriei, in domeniul medical).

In Romania, autoritatile au elaborat un proiect de ordonanta de urgenta pentru transpunerea regulamentului european, insa acesta nu a fost inca adoptat, desi termenul de aplicare a regulamentului s-a implinit deja la data de 11 octombrie 2020. Conform proiectului, institutia responsabila in Romania cu respectarea prevederilor actului european, cu primirea notificarilor referitoare la investitiile straine si cu coordonarea comisiei care va examina investitiile va fi Consiliul Concurentei (situatie regasita si in alte tari, in timp ce anumite state au decis ca institutia responsabila sa fie ministerul de finante, ministerul afacerilor externe, cabinete ministeriale, consilii nationale pe probleme strategice, comitete si organizatii special constituite).

 

Noile reglementari privind avizarea investitiilor straine, dincolo de scopul laudabil de protejare a investitiilor in domeniile strategice din statele membre, adauga complexitate unor tranzactii si vor avea ca efect prelungirea termenului de finalizare a tranzactiilor, dat fiind ca procesul de examinare este relativ greoi (in Romania, comisia responsabila cu avizarea este formata din reprezentantii a 11 institutii), iar aceasta cerinta se adauga celor potential existente intr-un astfel de aranjament. Este important de precizat faptul ca procedura de examinare a investitiilor straine directe in Romana va trebui urmata chiar si pentru tranzactiile supuse notificarii Consiliului Concurentei ca urmare a realizarii unei concentrari economice.

In alte tari din regiune care au implementat deja prevederile regulamentului, cum ar fi Polonia, Cehia, Ungaria, s-au raportat intarzieri in derularea tranzactiilor de la o luna la trei luni, ca urmare a procedurilor suplimentare impuse de noile reglementari.

Un alt efect s-ar putea manifesta in procesele de vanzare competitiva, atunci cand ofertantul face obiectul unei astfel de notificari ca urmare a faptului ca este catalogat investitor strain in legislatia nationala. Acesta porneste in negocieri cu un dezavantaj, fiind obligat sa parcurga formalitati suplimentare pentru implementarea tranzactiei, aspect care poate fi relevant in decizia generala de incheiere a tranzactiei, mai ales daca vanzatorul se afla sub presiunea timpului.

In concluzie, noile reglementari sunt bine-venite, in special in noul context international, pentru a proteja domeniile strategice de eventuale preluari ostile, insa vor avea si efecte adverse care ar putea pune in dificultate parcursul anumitor tranzactii. Pentru Romania, care, traditional, intampina dificultati in atragerea investitiilor straine, noile reglementari ar putea constitui o bariera suplimentara in calea acestora.