Impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact pentru companii, cele mai afectate domenii fiind energia, auto, sectorul tutunului, farmaceutic si constructii, multe deja supraimpozitate, aceasta masura urmand sa aduca in jur de 6,2 miliarde lei la buget, potrivit estimarilor PwC Romania, prezentate in cadrul conferintei ”Pregatiti pentru modificarile de taxe si impozite?”.
Propunerile de masuri fiscale anuntate saptamana aceasta de guvern sunt o consecinta a deficitului bugetar nesustenabil, iar o povara fiscala mare pusa brusc mediului de afaceri, intr-un context oricum fragil, risca sa incetineasca si mai mult economia. Principalele consecinte asteptate ale acestor propuneri sunt descurajarea investitiilor, cu precadere cele asumate de companii pe termen scurt si mediu, migrarea activitatilor unor companii catre alte state sau amanarea intentiilor unor companii straine de a investi pe piata romaneasca, presiuni inflationiste prin transferul costurilor catre consumatorii finali, reducerea competitivitatii Romaniei, cu impact asupra exporturilor.
Subiectele au fost dezbatute de Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscale si juridice, William Morris, Global Tax Policy Leader PwC, Eugen Trombitas, Partner, Global network lead for digital indirect taxes, Ana - Maria Iordache, Partner, D&B David and Baias, Diana Coroaba, Partner, Ruxandra Tarlescu, Partner, Andreea Mitirita, Partner, Adina Vizoli, Director si Florin Rizea, Senior Manager.
Principalele declaratii din conferinta
Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscale si juridice
Finantele publice sunt in dezechilibru din cauza cresterii cheltuielilor publice mai ales cu salariile si pensiile, subtierii bazei impozabile, evaziunii, colectarii deficitare a taxelor. Avem un deficit foarte mare la colectarea TVA, unde Romania e campioana absoluta de multi ani. Din pacate s-au luat putine masuri pentru o colectare mai buna.
Guvernul trebuie sa gaseasca surse de finantare, deci nu ne aflam in fata unei reforme fiscale generata de o strategie si care sa aiba la baza anumite principii care urmaresc o reasezare a taxelor in scopul dezvoltarii economice. Practic efectul urmarit de crestere a incasarilor bugetare ar putea sa nu fie atins, iar unele companii sa fie atit de afectate incat sa se redreseze foarte greu.
Daca ne uitam la categoriile celor care datoreaza taxe vedem ca au fost fluctuatii foarte mari al numarului celor care datoreaza impozitul pe profit. Cauza este aplicarea unor regimuri preferentiale. Astfel, numarul microintreprinderilor a fost de cca 1 milion euro in 2022 si s-a redus la jumatate in 2023 dupa scaderea pragului cifrei de afaceri pentru incadrarea in acest regim.
Dintre toate impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact. Impozitarea cifrei de afaceri este o practica aproape inexistenta in tarile dezvoltate tocmai pentru ca marimea cifrei de afaceri nu inseamna, implicit, profituri pe masura. Marjele de profit difera de la un sector economic la altul, dar si in functie de contextul economic. Conform estimarilor noastre 756 de companii pot fi eligibile (impozitul pe profit < 1% din CA), 20 fiind institutii de credit, iar 335 de companii ar plati in continuare 16% impozit pe profit. Suma pe care estimam ca Ministerul Finantelor o va incasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde lei. Tin sa mentionez ca aceste estimari iau in calcul doar cifrele din bilant ale companiilor asa cum ele sunt prezentate pe site-ul MEF nu veniturile totale prevazute de proiectul de lege care in anumite situatii pot fi chiar mai mari.
Din cunostintele noastre, urmeaza sa mai avem si alte surprize sau ordonante de urgenta care vor mai surveni pe parcursul urmatoarelor zile.
Romania are o situatie bugetara dificila, dar majorarea taxelor nu trebuie sa fie unica solutie. Avem o colectare care ne plaseaza inca la coada clasamentului. Si da, unele reglaje sunt necesare pentru echitate fiscala, cu mai putine facilitati, exceptii, scutiri care reduc baza impozabila.
Dar pentru ca “speranta moare ultima” sper ca institutie dialogului si a consultarii reale dintre autoritati si mediul de afaceri sa isi faca iarasi loc in agendele noastre iar astfel de initiative fiscale sa fie mai intai discutate cu specialistii, facute niste analize de impact temeinice si apoi adoptate. Pentru ca nu este in avantajul nimanui lipsa de consultare, iar daca semanam incertitudine cu siguranta nu vom culege dezvoltare si crestere economica sustenabila.
Ruxandra Tarlescu, Partener PwC Romania
Acest impozit va fi datorat incepand cu 1 ianuarie 2024 de toate companiile care inregistreaza in anul anterior o cifra de afaceri ai mare de 50 milioane euro. Cand vorbim de cifra de afaceri, nu vorbim de cea asa cum o stim din situatiile financiare ci de un an mod de calcul care adauga la cifra de afaceri reala si alte venituri. Mai exact diferenta dintre venituri totale si venituri scutite (venituri neimpozabile, variatia stocurilor, despagubiri, subventii).
Formula de calcul nu inseamna 1% din cifra de afaceri de care v-am vorbit, inseamna 1% aplicat la cifra de afaceri din care scadem investitiile in active, lista acestora urmand sa o vedem intr-un ordin de ministru. Contribuabili vor plati maximul dintre ce calculau pana acum ca impozit pe profit si ceea ce rezulta ca fiind acest impozit minim pe cifra de afaceri.
Din discutiile cu clientii, majoritatea vor fi afectati de aceasta masura, potrivit calculelor lor. Sunt trei categorii care vor fi mai afectate, din industrii reglementate: energetic, farma, care deja platesc diferite taxe specifice sectorului lor si au marje mici reglementare. Companiile din energie au deja o pozitie financiara complicata, datorata plafonarii preturilor, intarzierea platilor compensarilor pentru aceste plafonari, inflatia, etc. Spre exemplu, pe factura vedem tarife de transport, certificate verzi, care se regasesc si in veniturile altor companii din lant si care nu genereaza venituri. Practic suntem in situatia in care taxam ceva ce nu produce profit si genereaza impact si in randul altor companii.
In farma, comertul cu medicamente este cel mai afectat sector din toata economia, pentru ca la medicamente sunt marje reglementate, mici, in unele cazuri sub 1%. Dezechilibrele sunt foarte mari. Companii mari din sector se gandesc daca isi mai pot continua activitatea in conditiile acestor masuri.
Diana Coroaba, Partener PwC Romania
Nu conteaza cifra de afaceri, toate bancile platesc, nu se face o comparatie, se plateste atat impozit pe profit, cat si pe cifra de afaceri. Va aparea o declaratie noua pentru impozitul pe cifra de afaceri. Se plateste 1% asupra veniturilor care sunt raportate la BNR, o cifra de afaceri reala.
Am analizat primele 10 banci si impozitul suplimentar ar fi intre 14 si 50% din impozitul pe profit, ajungand la o cota efectiva de impozitare de pana la 33%. Impozitul pe cifra de afaceri se va plati trimestrial. Cheltuiala cu impozitul pe cifra de afaceri nu va fi deductibila.
Se aplica cu 1 ianuarie 2024, iar previziunile facute de Ministerul Finnatelor sunt pe patru ani. Ne asteptam sa avem acest impozit cel putin pe patru ani.
Taxa pe lux se va constitui la bugetul de stat, nu la cel local, pentru proprietati imobiliare doar pentru persoane fizice.
Andreea Mitirita, Partener PwC Romania
Modificarile propuse vin sa aduca la acelasi numitor comun toate facilitatile existente la nivelul angajatilor, mai putin cea pentru angajatii din domeniul cercetarii-dezvoltarii.
Astfel pentru angajatii din domeniul IT, scutirea de impozit pe venit nu se va mai aplica integral, ci doar pentru venituri brute lunare de 10,000 lei. Important de mentionat ca veniturile brute sunt veniturile din salarii si cele asimilate salariilor. Mai mult aceasta scutire se va aplica doar in relatia cu un singur angajator, adica doar pentru un singur contract, si chiar daca suma nu este acoperita integral de un contract, facilitatea nu se va putea aplica pe diferenta in cazul unui al doilea contract de munca. Angajatul trebuie sa notifice prin declaratia pe propria raspundere care este angajatorul care aplica scutirea.
Toate celelalte contributii se aplica in continuare ca si pana acum, mai putin contributia la fondurile de pensii administrate privat, care este optionala.
Posibil impact ar fi migrarea angajatilor catre alte forme de organizare (micro, PFA) si de asemenea poate exista un impact negativ asupra fondurilor de pensii.
Facilitatile din sectorul constructiilor, industria alimentara si agricultura se aplica deja in limita veniturilor brute de 10.000 lei brut/luna in sensul ca sunt scutite de impozit si partial de contributii. Modificarile propuse limiteaza si aici aplicarea in baza unui singur contract individual de munca si se elimina scutirile de contributii, mai putin contributia la fondul de pensii privat. Avand in vedere ca motivarea includerii acestei facilitati a fost de a reduce deficitul de forta de munca in aceste sectoare, sau de a face aceste sectoare mai competitive, un posibil impact poate fi chiar reversul acesteia.
Tot in zona veniturilor salariale, nu in legatura directa cu facilitatile mentionate, proiectul de lege introduce o fiscalizare suplimentara pentru anumite beneficii salariale foarte utilizate de angajatori precum tichetele de masa sau voucherele de vacanta (tichetele de masa de acum inainte se pot acorda si numerar).
Daca acum aceste beneficii sunt impozabile, dar scutite de contributii sociale, pe viitor se intentioneaza ca acestea sa fie incluse in baza de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate, ceea ce se traduce printr un beneficiu net mai mic pentru angajati.
Adina Vizoli, Director
Intr-adevar, peisajul cotelor de TVA se modifica incepand cu 1 ianuarie 2024. In forma cuprinsa in Proiectul de lege, s-au mentinut cotele reduse de TVA pentru produsele considerate esentiale, preturi accesibile pentru incalzirea populatiei in sezonul rece, dar si sprijinirea educatiei. Astfel, livrarea de carti, accesul la evenimente culturale, livrarea de lemn de foc si caldura in sezonul rece raman la cota redusa de 5%, iar medicamentele si alimentele, dar si HORECA raman la cota redusa de 9%, cu cateva modificari.
In ceea ce priveste modificarile, cea mai mare crestere de cota vizeaza domeniul activitatilor recreative, divertisment si agrement unde cota de TVA se majoreaza de la 5% la 19% TVA, dupa 5 ani de aplicare a cotei super redusa.
La alimente, produsele BIO trec la cota de 9% de la 5% iar produsele cu continut de zahar trec la 19%. In plus, bauturile nealcoolice care contin zahar si care deja sunt supuse TVA 19% de la inceputul acestui an, incepand cu anul 2024 vor fi supuse si unei accize.
Alte modificari importante vedem si pentru sectorul imobiliar deja afectat de multiple modificari aduse in ultimii ani privind plafonul locuintelor care puteau fi livrate cu TVA 5%. Iata ca incepand cu anul 2024 aceste locuinte vor fi supuse cotei de 9% dar va trebui sa ne uitam atent la noua definitie a locuintei eligibile pentru cota de 9%. Astfel, TVA de 9% se poate aplica numai pentru acele locuinte care chiar pot fi locuite de beneficiari fara a necesita investitii suplimentare semnificative.
Ne asteptam ca toate aceste modificari sa se reflecte in pretul produselor afectate de cresterile de cote, intr-un interval relativ scurt, posibil majorarea sa fie efectuata gradual dupa publicarea Legii. De avut in vedere este ca aplicarea unor cote de TVA diferite atrage probleme de interpretare privind incadrarea corecta a produselor.
William Morris, Global Tax Policy Leader PwC
Taxele la nivelul global se schimba, o provocare pe care trebuie sa o rezolvam este cum vom continua sa convingem factorii de decizie fiscala la nivel global ca trebuie sa acorde atentie la succesul si cresterea afacerilor, si ca acest lucru trebuie echilibrat cu colectarea veniturilor. De la criza financiara globala ne aflam intr-un narativ in care este vorba doar despre venituri, venituri, venituri. Dar asta nu este singura poveste a economiei, afacerile nu exista doar pentru a produce venituri, afacerile exista pentru a produce bunuri si servicii pe care oamenii sa le cumpere. Cu cat sunt mai buni la asta, cu atat vor produce mai multe venituri si vor plati taxe mai mari si aici s-a pierdut controlul si trebuie recapatat pana la un anumit punct.
Ana Maria Iordache, Partener D&B David si Baias
ESG este unul dintre mega trendurile globale de mare actualitate, in plin proces de legiferare si despre care se spune ca va revolutiona complet modul in care afacerile sunt conduse. Altfel spus, se doreste trecerea EGS de la recomandare, de la ”nice to have” la obligatie. Si vorbim despre o avalansa de directive europene, care au la baza transparenta: transparenta fiscala, transparenta actiunilor de ESG pe care o companie le intreprinde la nivelul activitatii.
In Romania, companiile trebuie sa fie atente la directiva de raportare CSRD care obliga companiile sa raporteze pe criterii de sustenabilitate, rapoarte care vor fi supuse procesului de auditare. Directiva se va aplica treptat in trei valuri: in primul val vor intra companiile cu peste 500 de angajati pentru anul financiar 2024, primul termen de raportare mai 2025, apoi valul doi raportarea pentru 2025 in anul 2026 pentru companiile care indeplinesc unul dintre trei criterii, respectiv 250 de angajati, peste 40 milioane euro cifra de afaceri, si in valul al treilea in 2026 companiile mici listate.
Raportarea se schimba complet pentru ca avem standardele europene, care va obliga sa aveti la nivel de companie o serie de documente si proceduri pe care trebuie sa le redactati in linie cu standardele: strategie ESG, plan net zero, unde deja au aparut primele sanctiuni, equal pay, tax transparency, etc.
O alta directiva la fel de importanta este cea de supply chain due diligence, care obliga companiile sa faca un due diligence pe lantul de aprovizionare prin care sa se asigure nu doar ca ele respecta criteriile ESG, ci si furnizorii lor. Desi ne asteptam la directiva in 2026, sunt tari care au facut pasi importanti in aceasta directie, cum e Germania.
Florin Rizea, Senior Manager
La prima vedere, am putea spune ca o cota de impozit de 16% din Romania ar acoperi practic pragul acesta de 15% prevazut de Pillar II. In realitate, lucrurile sunt mult mai complicate si sunt mai multe lucruri de care va trebui sa tinem cont. In primul rand, acest plafon de 15% reprezinta o cota efectiva de impozitare si ar fi putin incorect sa o comparam cu o cota standarde de 16%. Modalitatea prin care acest indicator se calculeaza, effective tax rate, este impozitul pe profit al companiei respective raportat la profitul sau contabil. Si aici as putea spune care este problema? Mergem in declaratia de impozit pe profit, luam de acolo impozitul pe profit platit de compania din Romania, raportam practic la rezultatul ei contabil si obtinem aceasta cota efectiva de impozitare, pentru ca sunt convins ca multi dintre dumneavoastra faceti acest calcul in raportarile pentru grup.
Pilonul II introduce reguli foarte specifice, care difera substantial, as spune, de regulile de calcul de impozit pe profit din Romania. Avem doi indicatori impozitul platit si rezultatul contabil, care trebuie recalculati pe baza informatiilor financiare pe care le pregatim pentru rapoartele de grup si sunt diferente semnificative.
La nivelul Ministerului de Finante s-a format un grup de lucru strict pe zona aceasta de Pilon II, care lucreaza intens la pregatirea proiectului de lege pentru implementare a acestui impozit. Pilonul II ar trebui sa intre in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2024, deci ar mai avea cam trei luni si ceva pentru pentru a reusi sa-l transpuna in legislatia din Romania. Primul an de raportare va fi anul 2024, iar referitor la termenul de raportare, daca vorbim despre companii care au anul financiar acelasi cu anul calendaristic, termenul de raportare va fi 30 iunie 2026. Cum vor fi afectate companiile din Romania? Daca luam un exemplu al unei companii din Romania care face parte dintr-un grup de companii cu o cifra de afaceri globala de peste 750 de milioane de euro, compania respectiva clar va fi afectata de aceste noi prevederi ale Directivei Pilonului II. Compania va trebui sa calculeze si sa raporteze un eventual impozit minim. Chiar daca acest calcul va fi efectuat la nivel de grup, colegii de acolo, de la grup, tot vor trebui sa aiba o serie de informatii din Romania.
Eugen Trombitas, Partner, Global network lead for digital indirect taxes
Eforturile de digitalizare ale tarilor la nivel global au crescut de peste 4 ori din 2014 si putem concluziona ca au reusit sa simplifice plata impozitelor datorita tehnologiei. Pe scurt, vedem peste 50 de noi obligatii la orizont, care afecteaza peste 70 de tari. Si nu mai putin de 60% din PIB-ul global este afectat.
Un pilon important al transformarii digitale este facturarea electronica. Acest lucru se leaga, de asemenea, de o tendinta globala conform careia autoritatile fiscale schimba modul in care administreaza si colecteaza impozitele prin mijloace digitale si o mai mare utilizare a tehnologiei.
Dorinta este de a standardiza informatiile transmise de persoanele impozabile cu privire la fiecare tranzactie catre autoritatile fiscale in format electronic aproape in timp real. Optiunea statelor membre de a implementa facturarea electronica obligatorie pentru orice tranzactie, incepand din 2024, dar si de a inlocui sistemul de raportare a tranzactiilor efectuate in UE (actualul VIES) cu sistemul de raportare in timp real numit Digital Reporting Requirements - DRR. Acest nou sistem va fi introdus din 2028. Spre deosebire de VIES, achizitiile si vanzarile de bunuri si servicii in UE vor fi raportate la nivel tranzactional in maximum doua zile lucratoare de la data tranzactiei. Pentru a facilita acest proces de raportare, se propune introducerea facturarii electronice obligatorii a tranzactiilor efectuate in UE in termen de maximum doua zile lucratoare de la data tranzactiei.