PwC: Eficientizarea administratiei fiscale poate asigura buna colectare a taxelor

Modificarile aduse recent Codurilor fiscal si de procedura fiscala in parlament, mult asteptate de mediul de afaceri, sunt benefice pentru ca aduc o serie de clarificari si imbunatatiri legislatiei fiscale, asa cum vom arata in continuare. Modificarile, a caror “nastere” nu a fost una deloc usoara, fac parte dintr-un pachet care include multe propuneri ale mediului de afaceri, discutate cu Ministerul Finantelor incepand din anul 2018 si care, de curand, au fost aprobate si trimise spre promulgare la Presedinte. Ne asteptam ca pana de Craciun sa primim un raspuns favorabil astfel incat planurile de investitii ale companiilor pentru anul viitor sa ia in calcul si aceste aspecte pozitive. Insa discutia privind fiscalitatea in anul 2021 ramane deschisa. Care sunt premisele pentru anul viitor? La ce ar trebui sa se astepte companiile? Aceste subiecte au fost abordate in cadrul unui eveniment online cu media si puteti urmari principalele declaratii in acest articol.

Daniel Anghel, Partener coordonator servicii fiscale si juridice PwC Romania: Daca ne uitam la directiile prezentate de principalele partide ar trebui ca 2021 sa nu aduca o majorare de fiscalitate, din contra sa vedem o reducere a taxarii muncii. Insa situatia bugetara este tot mai dificila, deficitul bugetar a ajuns la finalul lunii octombrie la 7% din PIB, iar pentru 2021 nu avem inca o schita de buget care sa ne indice directiile politicii fiscal-bugetare pentru 2021. Sunt elemente care contribuie la incertitudine intr-o perioada oricum complicata pentru mediul de afaceri care va avea in continuare nevoie de sprijin guvernamental. Prin urmare, va fi o mare provocare pentru noul guvern sa asigure finantarea cheltuielilor publice aflate in crestere si, in acelasi timp, sa acorde mediului privat facilitati.

Este certa nevoia de consolidare fiscala, o reducere treptata a deficitului bugetar pana la 3% din PIB in anii urmatori. Redresarea incasarilor bugetare se poate face prin doua directii: imbunatatirea colectarii taxelor existente si/sau majorarea taxelor. Majorarea taxelor nu credem ca ar avea efectul scontat, ci ar impovara suplimentar mediul de afaceri si ar frana revenirea economica. Pe de alta parte, modificarile aduse legislatiei fiscale in ultimii ani au subrezit stabilitatea si transparenta sistemului fiscal. Insa orice discutie despre schimbarea majora a legislatiei fiscale ar trebui sa plece de la aceste doua premise – imbunatatirea administrarii fiscale si remedierea lacunelor si incoerentelor legislative. Credem ca solutia principala, cu efecte pe termen lung, este intarirea administratiei fiscale prin implementare de sisteme IT, pregatirea personalului, procese de reforma coordonate.

Conform unui sondaj privind digitalizarea administratiei fiscale, pe care l-am realizat in luna octombrie a acestui an, am constatat ca in practica exista inca multe probleme. Va dam cateva exemple:

- 84% considera extrem de utila existenta unui singur sistem electronic care sa le permita efectuarea tuturor operatiunilor (depuneri, plati, verificari etc). In acest moment sunt doua platforme pentru contribuabili, SPV si Ghiseul.ro.

- 62% au intampinat probleme pentru ca informatia din SPV nu e actualizata la zi.

- Totusi o veste buna este ca 50% inspectorii au luat in considerare, in ultimele luni, documentele in format electronic, nu doar pe cele pe hartie, chiar daca 37% spun ca au mai avut diverse probleme ( li s-au cerut clarificari din partea inspectorilor etc).

- 81,6% dintre respondenti spun ca au intampinat intarzieri mari la incasarea banilor pentru concedii medicale si indemnizatii.

Concluzionand, informatizarea si eficientizarea administratiei fiscale reprezinta solutia pe termen lung pentru o mai buna colectare a taxelor. Schimbarile majore de politica fiscala ar trebui sa aiba loc doar dupa ce sistemul de administrare va fi real modernizat. Intre timp, legislatia are nevoie in continuare de reglaje: eliminarea distorsiunilor, exceptarilor si imbunatatirea, clarificarea, corelarea prevederilor actuale.

Ruxandra Tarlescu, Partener PwC Romania: Una dintre modificarile cu impact pentru companii vizeaza ajustarile pentru deprecierea creantelor care devin integral deductibile in conditiile prevazute de lege, fiind eliminat pragul actual de 30%. Ca urmare, incepand de anul viitor, o societate care face provizioane pentru creantele pe care le are de recuperat in conditiile stipulate de Codul Fiscal va putea deduce integral aceste provizioane. Totodata, prin aceasta modificare, si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a acestor creante vor fi si deductibile integral si nu 30%, ca pana acum. La momentul actual pierderile sunt deductibile integral doar in anumite situatii (ex. faliment).

O alta modificare de impact si cu siguranta apreciata de mediul de business vizeaza planurile de motivare si retentie a personalului prin actiuni de tip Stock option plan. Mai exact, cheltuielile cu beneficiile acordate salariatilor in instrumente de capital cu decontare in actiuni vor fi cheltuieli deductibile la momentul acordarii efective a beneficiilor.

Andreea Mitirita, Partener PwC Romania: Consolidarea fiscala este una dintre cele mai importante masuri adoptate de Parlament pentru ca le va permite societatilor din acelasi grup fiscal sa compenseze profiturile cu pierderile, urmand sa plateasca impozit doar pe diferenta. Astfel, pierderile fiscale ale unor societati vor putea fi recuperate mai repede din profiturile altor societati din grup, evitandu-se multe situatii in care pierderile expirau pentru ca nu puteau fi utilizate intr-o perioada de 7 ani de catre respectivele societati. Consolidarea aduce astfel un beneficiu important, in special in aceasta perioada dificila, prin faptul ca optimizeaza fluxurile de numerar ale grupurilor ce includ atat societati aflate in pozitie de pierdere fiscala, cat si societati ce inregistreaza profit.

O alta noutate este ca avantajul sub forma utilizarii in scop personal a vehiculelor devine neimpozabil si scutit de contributii sociale si pentru angajatii microintreprinderilor sau al societatilor care datoreaza impozitul specific unor activitati, fara alte conditionari.

In cazul tichetelor cadou, mediul de afaceri a propus de mai bine de un an clarificarea tratamentului fiscal, deoarece au fost foarte multe controale pe acest subiect cu interpretari diferite. Prin modificarile aduse se precizeaza ca toate tichetele cadou acordate de o societate unor persoane fizice care nu sunt intr-o relatie generatoare de venituri salariale cu aceasta sunt venituri din alte surse si sunt subiect doar de 10% impozit pe venit.

In plus, in contextul actual al pandemiei, remarcam o serie de beneficii pentru angajati. Mai exact, angajatorii nu vor plati impozit pe venit si contributii sociale pentru sumele acordate angajatilor care desfasoara telemunca in limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzator numarului de zile din luna in care angajatul desfasoara activitate in regim de telemunca. Beneficiul e simplu de aplicat pentru ca nu este nevoie de documente justificative pentru a dovedi efectuarea acestor cheltuieli. Din perspectiva impozitului pe profit, aceste cheltuielile suportate de companii vor fi cheltuieli deductibile fiscal.

Totodata, vor fi exceptate de la impozitul pe venit si contributii costurile suportate de angajatori cu testarea epidemiologica si/sau vaccinarea angajatilor pentru a impiedica raspandirea bolilor care pun in pericol sanatatea angajatilor si cea publica.

Tot in beneficiul angajatilor vine o alta modificare care excepteaza de la plata contributiilor sociale sumele platite de angajator pentru educatia timpurie a copiilor angajatilor. Din perspectiva impozitului pe profit, aceste cheltuieli vor fi nedeductibile insa vor putea fi scazute din impozitul pe profit datorat, in limita a maxim 1.500 lei/luna pentru fiecare copil.

Daniel Anghel: O modificare benefica pentru companii, in linie cu prevederile legislatiei europene, este posibilitatea de a recupera TVA platita la buget pentru facturile mai vechi de un an, neincasate de la persoane fizice. Modificarea care va ajuta sectoare precum cele din telecom si utilitati, prevede ca in cazul in care contravaloarea totala sau partiala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost incasata de la beneficiarii persoane fizice in termen de 12 luni de la termenul de plata stabilit de parti, ori in lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, baza impozabila de TVA poate fi ajustata.

O simplificare binevenita in cazul TVA pe care o regasim in multe alte state membre o reprezinta posibilitatea de a desemna un reprezentant fiscal autorizat pentru obligatiile de TVA de catre persoanele neinregistrate in scopuri de TVA in Romania. Aceasta masura va incuraja companiile sa faca importurile de bunuri in UE prin Romania si va creste volumul de marfuri tranzitate/transbordate din portul Constanta si nu numai.

Diana Coroaba, Partener PwC Romania: Mediul de afaceri a propus, dar din pacate modificarea nu a fost adoptata, eliminarea suprataxarii vanzarilor de credite neperformante sau alte creante restante. Masura ar veni in sprijinul bancilor si al companiilor de utilitati si din telecom in aceasta perioada in care riscul de acumulare a debitelor restate este foarte crescut. La acest moment legislatia nu permite instrainarea acestor creante intrucat, in special pentru creantele negarantate, pretul de cesiune este de cele mai multe ori mai mare decat costul fiscal. La acest moment bancile nu sunt atat de afectate intrucat rata creditelor neperformante (NPL) este mica, insa ne asteptam sa creasca semnificativ in anul 2021, dupa ce guvernul nu va mai putea acorda subventii, facilitati fiscale si financiare. Aceasta suprataxa afecteaza nu doar vanzarile de credite neperformante, dar si instrainarile de credite performante al caror pret este mai mic decat valoarea contractuala ramasa. Dupa cum stim cu totii, la acest moment bancile trebuie sa adopte masuri de reducere a riscului de credit, una dintre ele fiind vanzarea creditelor in vederea securitizarii. Aceasta masura nu este fezabila din punct de vedere comercial datorita costului fiscal, diferenta dintre valoarea contractuala a creditului si pretul de vanzare fiind deductibile in procent de 70%. Credem ca guvernul trebuie sa adopte din timp masuri favorabile instrainarii acestor credite fie catre entitati specializate in recuperarea creantelor, fie catre fonduri de investitii sau alte institutii financiare. Motivul pentru care s-a introdus aceasta suprataxa, respectiv ca bancile vand aceste creante catre entitati din grup la preturi foarte mici, se poate controla de catre fisc prin legislatia preturilor de transfer.

Dan Dascalu, Partener coordonator litigii fiscale D&B David si Baias: Este cea mai importanta modificare a Codului de procedura fiscala de la adoptarea acestuia, prin raportare la impactul preconizat si la numarul de amendamente care pot fi impartite in modificari de ordin sistemic, de ordin functional, de crestere a gradului de protectie a contribuabilului si de ordin tehnic.

Schimbarea fundamentala de paradigma din perspectiva sistemica este delimitarea neta a domeniului fiscal de cel penal, facandu-se inca un pas inainte in aceasta privinta. Este prevazuta o solutie mult mai transanta: incetarea procedurii fiscale ori de cate ori exista suspiciuni de ordin penal referitoare la probe inca din faza inspectiei fiscale si sesizarea organelor penale spre a efectua cercetari, fiind reglementate in mod echilibrat si mecanismele corespunzatoare de protectie a intereselor contribuabilului si ale organelor fiscale.

Din perspectiva functionala este prevazuta o importanta schimbare prin atribuirea competentei de solutionare a contestatiilor din subordinea ANAF in cea a Ministerului Finantelor Publice pentru a incerca prevenirea, pe de o parte, a pozitionarii celei dintai si ca ”judecator” si ca parte in cadrul procedurii (pentru ca actele contestate, cum ar fi cele de impunere) sunt emise de ANAF. Pe de alta parte, s-a considerat ca Ministerul Finantelor Publice ar fi intr-o pozitie mai potrivita pentru a solutiona contestatiile, intrucat se afla la originea actelor normative, astfel incat ar trebui sa poata proceda la o interpretare mai aproape de intentiile legislative urmarite, dar si fara a fi in subordinea ANAF, chemat sa incaseze si/sau pastreze banii la buget.

Din perspectiva imbunatatirii protectiei contribuabilului cea mai importanta modificare este introducerea a patru noi cazuri de nulitate a actului administrativ fiscal, pentru situatiile in care organul fiscal nu respecta reglementarile legale. Din aceeasi perspectiva, ar fi de amintit introducerea unei noi cai de atac suplimentare impotriva deciziei de solutionare a contestatiei – reexaminarea acesteia – inspirata din procedura civila (revizuirea).

Exista numeroase alte modificari de ordin tehnic, multe dintre ele menite sa ofere o mai buna protectie contribuabilului, aducand clarificari in privinta unor aspecte ce generau in trecut disfunctionalitati (de exemplu, curgerea prescriptiei termenului la dobanzi in cazul sumelor incasate de organele fiscale prin acte nelegale sau cand rambursarea e stabilita dupa disputa fiscala) sau reglementand aspecte neacoperite in trecut (de exemplu, reverificarea unor aspecte la cererea contribuabilului; o mai buna protectie a confidentialitatii informatiilor referitoare la contribuabil etc).

In concluzie, per ansamblu, este o reglementare utila si asteptata pentru mediul de afaceri, va contribui la o mai buna balansare a relatiei organ fiscal- contribuabil si speram sa fie una viabila si aplicata in mod corespunzator in practica.