Masurile administrative adoptate in lupta cu virusul SARS-CoV-2 pentru reducerea extinderii acestuia au produs, in mod previzibil, consecinte financiare negative in mediul de afaceri, care s-a confruntat in contextul acestor masuri cu o lipsa de lichidati.In sprijinul mediului de afaceri si, in mod particular, al societatilor in care insolventa este iminenta sau se afla deja in procedura insolventei, au fost propuse prin Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de Covid-19 (cunoscuta ca ”Legea privind starea de alerta”) o serie de remedii menite a raspunde intereselor acestora.
Atentia legiuitorului asupra domeniului insolventei este una fireasca si justificata, pe de o parte, de necesitatea protejarii acelor societati, care desi viabile, risca din cauza crizei lichiditatilor sa fie aduse de catre creditori in procedura insolventei, imprejurare care ar implica si pierderea de locuri de munca si vanzarea de active la preturi reduse, iar, pe de alta parte, de protejarea perspectivelor de redresare a societatilor aflate deja in procedura insolventei.
Interventiile legiuitorului vizeaza in esenta urmatoarele:
Societatile aflate in stare de insolventa nu mai sunt tinute, in perioada starii de alerta, de obligatia de a a declara, in termen de 30 de zile din momentul aparitiei starii de insolventa, aceasta stare la tribunalul din circumscriptia in care isi au sediul.
Interventia legiuitorului in aceasta privinta elimina dificultatile intampinate de societatile care se confruntau cu starea de insolventa, fiind nevoite sa o declare, dar care ulterior declararii acesteia nu ajungeau nici sa obtina dezlegarea rapida a acestei situatii de catre instantele de judecata (care nu includeau aceste cauze printre cele supuse judecatii in perioada de urgenta) si nici sa se bucure de protectia oferita sub umbrela insolventei.
Urmarea a masurii dispuse de legiuitor, in perioada starii de alerta, declararea de catre debitori a insolventei, conform art. 66 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, are caracter facultativ. Mai departe, nemafiind obligatorie aceasta indatorire, debitorul nu se mai confrunta nici cu consecintele de ordin penal care sunt atrase de neintroducerea sau introducerea tardiva a cererii de insolventa, care constituie infractiunea de bancruta simpla.
In cazul particular al debitorilor aflati la acest moment in proceduri de negociere ori de preinsolventa, pentru rezolvarea pe cale amiabila a creantelor pe care le are de achitat diferitilor creditori, acestia pot continua aceste tratative fara a fi tinuti in perioada starii de alerta de obligatiile specifice in legatura cu declararea starii de insolventa, pentru cazul esuarii acestor tratative.
Societatile pot formula in perioada starii de alerta cerere de deschidere a procedurii insolventei si in situatia in care datoriile bugetare sunt mai mari de 50% din totalul declarat al creantelor, urmare a suspendarii aplicarii tezei finale a articolului 5, punctul 72, din Legea nr. 85/2014.
Astfel, interdictia societatilor de a-si solicita insolventa in ipoteza in care datoriile bugetare sunt egale sau mai ridicate decat 50% din valoarea tuturor datoriilor sale (introdusa de legiuitor pentru prima oara prin OUG nr. 88/2018) este suspendata in perioada starii de alerta. Asa fiind, protectia oferita creditorului fiscal de textul suspendat (una aparenta de altfel) nu mai produce temporar efectele instituite de Legea nr. 85/2014, permitand astfel debitorului sa solicite inceperea procedurii insolventei, daca sunt indeplinite celelalte conditiile legale.
Interventia legiuitorului in aceasta privinta este una oportuna, de altfel, dispozitiile a caror aplicare a fost suspendata fiind unele care impiedicau oricum de o maniera criticabila atat declansarea unei insolvente preventive, cat si a unei insolvente instalate.
Pe durata starii de alerta se suspenda posibilitatea executarii silite pentru creantele curente ale societatilor in insolventa.
Pentru datoriile acumulate de catre debitor in perioada procedurii de insolventa care au vechime mai mare de 60 de zile posibilitatea inceperii executarii silite este suspendata, oferindu-se astfel un remediu suplimentar debitorului pentru redresare.
Pragul legal de la care le poate fi ceruta insolventa si de la care societatile care au fost afectate prin masurile administrative luate de autoritati in contextul pandemiei isi pot cere insolventa creste de la 40.000 de lei la 50.000 de lei (prag temporar pe perioada starii de alerta).
In cazul societatilor care si-au intrerupt total sau partial activitatea urmare a masurilor adoptate de stat in perioada starii de urgenta, creditorii pot solicita insolventa doar dupa incercarea rezonabila, dovedita cu inscrisuri comunicate intre parti, de incheiere a unei conventii de plata.
In cazul procedurilor de concordat preventiv, aflate in derulare la data intrarii in vigoare a Legii privind starea de alerta, perioada in care se desfasoara negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungeste cu 60 de zile.
Totodata, in functie de etapa in care se afla debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungeste cu maximum 60 de zile sau, dupa caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungeste cu maximum 60 de zile. La fel, si in ceea ce priveste perioada pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat termenul este stabilita o prelungire cu 2 luni.
Perioada de observatie in care se afla debitorul la data intrarii in vigoare a Legii privind starea de alerta se prelungeste cu 3 luni.
Termenul in care persoanele indreptatite pot propune un plan de reorganizare in procedura insolventei se prelungeste cu 3 luni, acestia avand indatorirea de a notifica creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intentii, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a Legii privind starea de alerta.
Durata executarii planului de reorganizare judiciara pentru societatile aflate in reorganizare la data intrarii in vigoare a Legii se prelungeste cu doua luni.
Societatile aflate in reorganizare judiciara, care si-au intrerupt activitatea total ca efect al deciziilor emise de autoritatile publice, pentru prevenirea raspandirii pandemiei de COVID-19, pot solicita judecatorului sindic, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a Legii privind starea de alerta, suspendarea executarii planului pentru un termen care nu poate depasi 2 luni.
Totodata, in cazul acestora perioada de executare a planului de reorganizare poate fi prelungita fara a putea depasi 5 ani (limita maximala).
***
Masurile detaliate mai sus vin in spijinul afacerilor si sistemul economic romanesc, incurajand societatile sa gaseasca solutiile adecvate provocarilor pe care aceasta perioada le aduce.
In aceste conditii, statul roman reuseste sa prezinte o aplecare concreta asupra problemelor ridicate de mediul de afaceri, asemanatoare celei prezentate si de alte state europene cum ar fi – Germania, Franta, Spania, Luxemburg, Lituania, Estonia, Cehia, ceea ce poate constitui un inceput bun si pentru alte masuri protectioniste in acest domeniu.
*** Articol realizat de Peggy Suica-Neagu (foto), Partner, si Elena Triscariu, Associate, la Nestor Nestor Diculescu Kingson Petersen (NNDKP).
