Conditiile financiare pe plan international vor fi mai putin favorabile pentru tarile care au nevoie de finantare masiva. De aceea, este obligatioriu ca Romania sa aiba un mers clar de consolidare fiscala/ bugetara, fie si gradual. Tara noastra are avantajul ca face parte din UE, ca beneficiaza de resurse europene considerabile in perioada 2022-2027 si ca PNRR a venit la momentul oportun, noteaza Daniel Daianu, presedintele Consiliului Fiscal, intr-o analiza pe tema regulilor fiscale in UE si in Romania.
"Vremurile vor fi in continuare dificile si este nevoie de fler si curaj in gestionarea unor situatii, trade-off-uri extrem de complicate, nu lipsite de dureri. Schimbarea de clima, evolutii demografice,impactul tehnologiilor noi (ce pot amplifica somaj structural) vor incorda bugetele publice. Cu atat mai mult este nevoie de conduita fiscala/ bugetara chibzuita si vizionara", estimeaza specialistul.
Daniel Daianu preconizeaza ca regulile fiscale din UE, suspendate in 2021 si in 2022 pentru amortizarea socului pandemic (care a indus si inchiderea partiala temporara a economiilor - lockdown), ar trebui sa fie din nou in functiune incepand din 2023.
"Discutia privind adaptarea regulilor fiscale la noile circurmstante este in toi si intereseaza, evident, si Romania, chiar daca nu face parte inca din zona euro", noteaza presedintele Consiliului Fiscal.
Specialistul subliniaza ca pentru Romania, lucrurile sunt destul de clare in sensul ca in 2020, inainte de izbucnirea pandemiei, era singura tara din UE sub incidenta procedurii de deficit excesiv (EDP). Cu un deficit bugetar structural de peste 5% din PIB in 2019, cel mai mare din UE (asa cum era si deficitul primar al bugetului public, peste 3% din PIB), calea de urmat nu putea fi decat o corectie fiscala de realizat in cativa ani.
"Pandemia a intrerupt acest proces, a accentuat deficitul bugetar structural la peste 7% din PIB in 2020. Miza enorma acum este de a reduce deficitul cash si cel ESA (metodologie europeana) la in jur de 3% din PIB in 2024 admitand ca nu va interveni un soc advers de mare amploare, care sa oblige la o noua gradualizare a ajustarii fiscale/ bugetare. Datoria publica era la finele lui 2021 sub 50% din PIB, o cifra respectabila in tabloul european (UE) - media in zona euro este cca 90% din PIB. Problema este insa deficitul bugetar la noi, care este cel mai inalt pe partea structurala intre tarile din regiune, probabil in UE. Acest deficit face nesustenabila datoria publica", mai noteaza Daniel Daianu.
In plus, el precizeaza ca situatia balantei externe este si ea complicata: "Deficitele de cont curent au fost de cca 5% din PIB in 2019 si 2020, probabil va fi consemnat un deficit catre 7% din PIB in 2021. Cehia Ungaria, Polonia au balante externe mult mai confortabile, au chiar surplusuri. Tandemul nefavorabil deficit bugetar-deficit de cont curent explica de ce costul finantarii Romaniei pe piata locala si pe cea externa este mai inalt fata de Cehia, Polonia, Ungaria (tarile cu care ne comparam indeobste)".
Corectia fiscal-bugetara este obligatorie pentru Romania
Daniel Daianu mai spune ca pentru Romania, discutiile care privesc o adaptare a regulilor fiscale in UE au relevanta, dar nu schimba datele chestiunii fiscale in mod fundamental.
"Corectia fiscal/bugetara este o obligatorie! Este necesar sa subliniem din nou ca ajustarea ficala si capacitatea de a raspunde la socuri adverse viitoare implica o crestere substantiala a veniturilor fiscal/bugetare. Cum arata date ale CE (Eurostat), ale OCDE (ultimul studiu privind Romania), ale FMI etc., Romania are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contributii) din UE: circa 27% din PIB fata de o medie in UE de 40% din PIB. Cresterea veniturilor fiscale/bugetare, consolidarea bugetara (realizarea de deficite bugetare mici, sustenabile, echilibrarea balantei externe, sunt necesare si pentru intrarea in Mecanismul Cursurilor de Schimb (EMR2) si apoi aderarea la zona euro", subliniaza specialistul.
In acest cintext, el reaminteste faptul ca absorbtia de resurse europene (Planul national de redresare si rezilienta si Cadrul Financiar Multianual) este vitala pentru restructurarea si modernizarea economiei Romaniei (pentru tranzitia verde) si, nu in cele din urma, pentru atenuarea efectului contractionst al inevitabilel corectii fiscale.
Inflatie inalta si normalizare de politici monetare
Inflatia mult crescuta in a doua parte a lui 2021 si persistenta ei, peste tot in lume, “cutremurul” provocat de preturile la energie, modificari structurale in economii, dereglari in lanturile de aprovizionare, un context geopolitic cu multe riscuri si pericole, ingreuneaza copios misiunile guvernelor si bancilor centrale. Chiar daca politicile monetare vor ramane acomodative judecate fiind prin prisma ratelor reale negative, ele nu au cum sa nu se intareasca. Iar acest proces a inceput, are loc in Europa, in Romania, mai noteaza Daniel Daianu.
Pentru a citi integral analiza pe tema regulilor fiscale in UE si in Romania, realizata de Daniel Daianu, click aici!