Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA) reprezinta autoritatea responsabila de realizarea politicilor guvernamentale in domeniul administratiei publice. In cadrul ministerului, o directie importanta de activitate este cea a lucrarilor publice, care subordoneaza toate competentele si responsabilitatile legate de domeniul reglementarii si gestionarii industriei constructiilor, cu toate sectoarele sale. In conditiile actuale, in care o mare parte dintre proiectele de anvergura au sanse reale sa fie transpuse rapid in opera, avand in vedere finantarea solida asigurata prin PNRR si alte programe, rolul Ministerului devine si mai important, inclusiv prin prisma sarcinii de management transparent al acestor oportunitati de dezvoltare. In cele ce urmeaza, Adrian-Ioan Vestea, detinatorul portofoliului MDLPA se refera pe larg la aceste aspecte. - Care sunt obiectivele pe care le aveti in actualul mandat la conducerea MDLPA?
- Principalul meu obiectiv, ca om de administratie, este reprezentat de dezvoltarea durabila a tuturor comunitatilor si asigurarea unor conditii decente de trai pentru toti locuitorii. Aceasta presupune o colaborare stransa cu autoritatile locale, pentru implementarea investitiilor care sa raspunda nevoilor localitatilor si a proiectelor integrate de dezvoltare, sistematizare si imbunatatire a legislatiei actuale, de reducerea birocratiei, de apropiere a administratiei de cetateni si de adaptarea la mediul actual, in continua schimbare. Avem nevoie de o viziune comuna, incluziva si orientata spre rezultate si consider ca, numai impreuna cu administratia locala, putem imbunatati cadrul legal, pentru a facilita accesul cetatenilor la servicii de calitate. Administratia necesita o schimbare majora de paradigma.
- Cum comentati varianta actuala a Codului Urbanismului?
- Codul amenajarii teritoriului, urbanismului si constructiilor (CATUC), propus de MDLPA si aflat in procedura de avizare la Parlament, este un document legislativ care va reprezenta o reforma importanta in domeniu atat pentru modernizarea si digitalizarea procedurilor, cat si pentru luarea in calcul a noilor probleme privind schimbarile climatice si rezilienta localitatilor. Prin proiect, ne propunem diversificarea categoriilor de autorizatii in functie de tipurile de interventii posibile (construire, amenajare, desfiintare), de locul sau amploarea interventiei (urban /rural/zone construite protejate etc.) si/sau de categoria de importanta, precum si adoptarea unor proceduri noi pentru simplificarea procesului si procedurilor de autorizare, pentru anumite cazuri speciale. De asemenea, dorim introducerea unei noi proceduri, de complexitate redusa, cum ar fi cea a notificarii, ce reprezinta o forma de aprobare tacita a unor categorii de lucrari de importanta redusa, pe langa cele doua categorii actuale (lucrari de construire care se autorizeaza si lucrari care nu necesita autorizare). Astfel, sunt definite noi categorii pentru care este necesara executia pe baza proiectelor tehnice intocmite de specialisti, pentru a se asigura respectarea cerintelor de calitate in constructii si a reglementarilor urbanistice, dar nu si toata procedura de autorizare, ci doar o actiune unilaterala a investitorului, in raport cu administratia publica, respectiv notificarea autoritatii publice pentru lucrari de tip garaje, terase acoperite, bucatarii de vara, chioscuri cu o arie sub 50 mp, locuinte mai mici de 150 mp amplasat in mediul rural, care nu se afla in zone construite sau naturale protejate sau in zonele de protectie ale monumentelor istorice, daca sunt facute pe baza de proiecte unice intocmite de colective de arhitecti si ingineri sau dupa proiecte tip elaborate in conditiile legii, pe baza de concurs de arhitectura si puse la dispozitie de catre autoritatile publice centrale sau locale, respectandu-se specificul local. Vom continua, de asemenea, demersurile incepute legate de actualizarea reglementarilor tehnice in constructii, care sa asigure un mediu construit sigur pentru cetateni.
- Care este valoarea bugetului de care dispune MDLPA in 2023?
- Bugetul Ministerului pentru acest an este de aproximativ 111,5 de miliarde lei (credite de angajament si credite bugetare). Din aceasta suma, pentru investitii sunt alocate aproape 76 de miliarde de lei, executia bugetara fiind de aproximativ 81%.
- Ce valoare totala au finantarile disponibile pentru investitii din PNRR, programele operationale si programul Anghel Saligny, pentru proiectele gestionate de MDLPA?
- Prin Programul National de Redresare si Rezilienta, am contractat 5.802 de proiecte, care, in acest moment, se afla intr-o prima etapa de implementare, si, in acest an, avem la dispozitie aproximativ 32 de miliarde lei (credite de angajament si bugetare). Programele operationale beneficiaza de circa 700 de milioane de lei, iar Programul national de investitii ”Anghel Saligny” dispune de peste 61 de miliarde lei.
- Care sunt cele mai mari proiecte coordonate de MDLPA care vor fi realizate in 2023-2027?
- Prin toate programele pe care le finanteaza Ministerul, obiectivul este unul cat se poate de clar: nicio localitate din tara nu trebuie sa ramana in urma! Indiferent daca vorbim despre modernizarea unui drum, extinderea unei statii de alimentare cu apa potabila, infiintarea unei retele de canalizare ori de alimentare cu gaze naturale etc., fiecare dintre investitiile pe care le realizam este importanta pentru comunitatile respective. Prin aceste proiecte, contribuim la imbunatatirea calitatii vietii romanilor, la dezvoltarea economica a comunitatilor si la crearea de noi locuri de munca. Proiecte mari avem in fiecare judet si nu este importanta ordonarea lor intr-o ierarhie. Pentru un mare municipiu, un stadion sau o sala polivalenta sunt cele mai importante, in timp ce la nivel rural conteaza mai mult extinderea retelei de drumuri sau a celei de apa-canal.
- Ce planuri aveti cu privire la necesitatea de consolidare si reabilitare termica a cladirilor?
- In prezent, derulam trei programe de finantare care au ca scop cresterea performantei energetice la blocurile de locuinte, ce includ 360 de obiective de investitii, cu un total de 13.247 unitati locative. Valoarea creditelor de angajament pentru aceste programe este de aproape 280 de milioane de lei, iar pentru perioada 2023-2025 au fost depuse 554 de noi solicitari. In ceea ce priveste consolidarea seismica, dispunem de patru instrumente de finantare: prin PNRR avem 282 milioane de euro pentru 238 de cladiri (blocuri de locuinte, spitale si scoli), iar prin Programul national de consolidare a cladirilor cu risc seismic ridicat, pentru anul 2023, avem un buget alocat de 200 de milioane de lei din credite bugetare si 500 milioane de lei credite de angajament. In prima runda de depunere, am primit cereri de finantare in valoare de 5,7 miliarde de lei pentru consolidarea seismica a 366 de cladiri, iar de cand s-a lansat cel de-al doilea apel de proiecte au fost depuse 69 de solicitari. Intrucat siguranta copiilor reprezinta un obiectiv primordial, Guvernul a aprobat Programul national de investitii, de interes si de utilitate publica ”Scoli sigure si sanatoase”, pentru identificarea si reabilitarea scolilor cu risc seismic sau cu vulnerabilitati care afecteaza semnificativ procesul educational, precum si Programul national de investitii pentru consolidarea spitalelor ”Mihail Cantacuzino”, prin care sunt avute in vedere cladirile spitalelor publice si alte imobile din sistemul de sanatate, ce fac parte din infrastructura critica. In vederea ordonarii prioritare a investitiilor de consolidare seismica sunt accelerate si activitatile de evaluare vizuala rapida a cladirilor, pentru a obtine o imagine de ansamblu cu privire la vulnerabilitatea seismica a cladirilor. Procedura trebuie inceputa pana cel tarziu la 1 ianuarie 2024 si finalizata pana cel tarziu pe 1 iunie, anul viitor, iar, in cazul blocurilor de locuinte, intervalul respectiv este 1 ianuarie 2025 - 1 iunie 2026.
