Fondul Monetar International (FMI) si-a imbunatatit usor estimarile privind evolutia economiei romanesti in 2020 si 2021, conform “World Economic Outlook” in comparatie cu prognozele din aprilie 2020. Chiar daca numarul de cazuri de infectare cu Covid-19 a crescut semnificativ si unele tari chiar au reintrat in starea de urgenta, cei mai multi analisti sunt de parere ca nu ne vom confrunta cu o noua situatie de lockdown sau carantinare totala.Potrivit noilor proiectii FMI, PIB-ul Romaniei ar urma sa scada, in acest an, cu -4,8% (fata de prognoza de -5% in aprilie), urmand sa revina in 2021 cu o crestere de +4,6% (+3,9% conform datelor din primavara).
Noile estimari publicate de FMI sunt mai optimiste decat cele realizate in urma cu o saptamana de Banca Mondiala, care, desi a pastrat proiectia pentru anul in curs la -5,7%, a revizuit in scadere estimarea pentru 2021, de la +5,4% (prognoza din iunie a.c.), la +4,9%. "In astfel de vremuri pline de provocari, statele trebuie sa priveasca dincolo de momentul crizei si sa se pregateasca pentru o redresare rezilienta in perioada post-pandemie. Cu alte cuvinte, trebuie consolidata guvernanta, trebuie imbunatatit climatul investitional, iar inovatia si dezvoltarea digitala trebuie incurajate. De o importanta critica sunt investitiile semnificative si sustinute in educatie de calitate si servicii de sanatate", a declarat Anna Bjerde, vicepresedinte al Bancii Mondiale pentru Regiunea Europei si Asiei Centrale.
Ritmul de redresare depinde, in continuare, de durata de manifestare a pandemiei de Covid-19, de disponibilitatea si distribuirea unui vaccin, precum si de gradul de intensificare a comertului si investitiilor. In consecinta, cresterea din regiune ar putea fi chiar sub asteptari, daca pandemia se inrautateste.
O prognoza ceva mai optimista a inaintat si Banca Comerciala Romana (BCR), care indica o contractie economica de -4,7% in 2020, urmata de o recuperare de +3,9% in 2021. "Este destul de greu sa ne dam seama de cum va fi influentata economia de ultimele evenimente. E putin probabil sa avem o carantinare totala. Daca ne uitam, ca evolutie a acestui nou val, la tari din regiune care oarecum s-au confruntat, chiar cu o luna inaintea noastra, cu o rabufnire a numarului de infectari, desi Cehia si Slovacia sunt de mai bine de o saptamana in stare de urgenta, nu au inchis economia. Deci, nu ne asteptam sa vedem din nou un lockdown", a declarat Ciprian Dascalu, economist sef si director de cercetare la BCR.
Specialistul a precizat ca pentru anul viitor cresterea economica va depinde foarte mult si de modul in care va arata politica fiscala. "Presupunand ca nu vom mai avea un lockdown, prognoza noastra pentru anul viitor este o crestere de 3,9%. Pe termen mediu si lung suntem ceva mai optimisti si am inclus in prognoza noastra si fondurile europene suplimentare din programul de revenire. Considerand un multiplicator relativ modest asupra cresterii economice a investitiilor publice in general tot ajungem cu cresterea pe orizontul 2024 spre 5%. Pe termen scurt, ce putem vedea din indicatorii de incredere, per total economie s-a recuperat undeva la 60% din recul", a explicat Ciprian Dascalu.
Prognoze mai bune privind deficitul de cont curen si rata somajului
In editia din octombrie a FMI “World Economic Outlook” indica o imbunatatire si la nivelul deficitului de cont curent si al ratei somajului, comparativ cu prognozele din aprilie. FMI estimeaza, astfel, ca deficitul de cont curent al Romaniei va ajunge, in acest an, pana la 5,3% din PIB (fata de 5,5% in aprilie), urmand a se reduce, in 2021, la 4,5% din PIB (comparativ cu cota de 4,7% din PIB estimata in editia din primavara a raportului).
Noile estimari ale FMI sunt mai optimiste si in ceea ce priveste evolutia ratei somajului, care ar urma sa creasca de la 3,9% in 2019 pana la 7,9% in 2020, semnificativ mai putin fata de avansul pana la 10,1% cat estima in aprilie. Prognoza pentru 2021 a ramas neschimbata, rata somajului din tara noastra urmand a se reduce pana la 6%.
Estimari favorabile si pentru rata inflatiei; majorare de TVA estimata in 2021
Analistii si-au imbunatatit prognozele si in ceea ce priveste rata inflatiei, dupa ce, in pofida estimarilor de crestere a acesteia, preturile medii au scazut, per total, cu 0,14% in luna septembrie 2020, inregistrand a doua luna consecutiva de declin. Astfel, potrivit estimarilor ING Bank, inflatia ar putea ajunge, in luna decembrie a.c., la 2,1%.
"Uitandu-ne inainte catre lunile ramase din 2020, profilul inflationist pare sa se fi schimbat in jos (to the downside - eng). Acum ne asteptam ca inflatia sa ajunga la 2,1% in decembrie, de la 2,5% initial", arata intr-o analiza Valentin Tataru, economist la ING Bank Romania.
Anterior, analizele ING Bank indicau o rata anuala a inflatiei de 2,7%, iar consensul analistilor intervievati de Bloomberg era de 2,8%.
Pentru 2021, Valentin Tataru estimeza o inflatie de 2,5% si anticipeaza o majorare a TVA.
Si BCR a redus prognoza de inflatie pentru 2020, de la 2,4% la 2,1%.
Reversul medaliei: adancire a deficitului bugetar
Conform estimarilor FMI, impulsul fiscal implementat de la inceputul pandemiei pana la jumatatea lunii septembrie s-a situat la peste 20% din PIB in tarile dezvoltate si la aproximativ 6% din PIB in tarile emergente si cu venituri medii (circa 11,7 trilioane dolari cumulat, reprezentand 12% din economia mondiala).
In Romania impulsul fiscal este estimat de FMI la aproximativ 5,4% din PIB, inferior nivelurilor din Bulgaria (6,7% din PIB) si Polonia (11,7% din PIB), arata o analiza a Bancii Transilvania.
"Deteriorarea climatului macroeconomic in contextul incidentei pandemiei si implementarii de restrictii (declin cu cel mai sever ritm din ultimele decenii in trimestrul II) coroborata cu eforturile fiscal-bugetare fara precedent au condus la majorarea deficitului finantelor publice, spre niveluri record in 2020. Astfel, conform FMI, ponderea deficitului bugetar in PIB se va intensifica in 2020 la 12,7% in economia mondiala, 14,4% in tarile dezvoltate si 10,7% in statele emergente si cu venituri medii. Pentru Romania expertii FMI previzioneaza un deficit bugetar de 9,6% din PIB in 2020", arata analiza BT.
Totodata, ponderea datoriei publice in PIB se va majora in urma incidentei pandemiei, iar tarile care vor inregistra cea mai puternica crestere pe termen mediu vor fi cele dezvoltate, care se confrunta cu provocari din perspectiva ritmului redus al cresterii economice pe termen mediu si inflatie scazuta. Astfel, conform FMI, ponderea datoriei publice in PIB ar putea sa creasca in 2020 cu 15,7 puncte procentuale an/ an la 98,7% in economia mondiala, cu 20,2 puncte procentuale an/ an la 125,5% in tarile dezvoltate, cu 10,1 puncte procentuale an/ an la 48,9% in statele emergente si cu venituri medii, cu 10,2 puncte procentuale an/ an la 39,9% in tarile din Europa emergenta si cu 8,1 puncte procentuale an/ an la 44,8% in Romania.
"Subliniem faptul ca ponderea datoriei publice in PIB va atinge maxime istorice (cel putin in perioada de dupa 1880) atat in tarile dezvoltate, cat si in statele emergente si in dezvoltare. In acest context, FMI atrage atentia cu privire la riscurile fara precedent la adresa finantelor publice: incertitudinea asociata evolutiei crizei sanitare, cu impact la nivelul performantei economiei reale; perceptia de risc pe pietele financiare internationale, cu consecinte pentru costurile de finantare; calitatea procesului de realocare a resurselor", subliniaza dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica in cadrul Bancii Transilvania.
Nu in ultimul rand, expertii FMI subliniaza importanta investitiilor publice in procesul de relansare economica, mai ales in contextul perspectivelor de persistenta la un nivel redus pentru costurile reale de finantare. Majorarea investitiilor publice si orientarea acestora spre transformarea digitala si economia verde pot contribui la un efect multiplicator superior. Conform estimarilor recente ale FMI cresterea investitiilor publice cu 1% din PIB poate determina majorarea PIB-ului cu 2,7 puncte procentuale, avansul investitiilor private cu 10% si generarea unui numar important de locuri de munca (intre 20 si 33 de milioane).
"Concluzionand, se poate spune ca procesul de consolidare din sfera finantelor publice reprezinta una din provocarile fundamentale ale acestui deceniu", conchide Andrei Radulescu.
