Specialistii Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au realizat, in cadrul proiectului cu tema COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor, efectele pe care le-au avut asupra economiei romanesti primele 200 de zile de la aparitia primului caz de infectare cu noul virus declarat in Romania.Principalele concluzii formulate de echipa de cercetare arata ca in primele 200 de zile ale pandemiei au fost efectuate 2,04 milioane de teste si au fost confirmate 103.495 cazuri de coronavirus, 43.025 de persoane fiind vindecate, in timp ce 4.163 au decedat, numarul cazurilor active in data de 13 septembrie fiind de 56.307.
In ceea ce priveste evolutia economiei in general, efectele economice ale pandemiei au inceput sa fie resimtite inca din primul trimestru al anului, acestea fiind intensificate in trimestrul al doilea. Astfel, economia romaneasca a inregistrat scaderi profunde in cel de-al doilea trimestru, acestea fiind cu 12,3% mai accentuate decat in primul trimestru si cu 10,5% mai accentuate decat in perioada similar a anului 2019.
Conform studiului realizat de analistii UBB, pandemia a afectat, intr-o masura mai mare sau mai mica, toate ramurile principale ale economiei, cele mai recente date ale Institutului National de Statistica indicand faptul ca sectorul industriei a suferit cel mai mult, urmat de domeniul serviciilor private. Cele mai importante scaderi au fost inregistrate in industria ospitalitatii si a turismului, respectiv in cazul serviciilor de arta, cultura si divertisment.
In contextul pandemiei, rata somajului a crescut de la 3,7% in luna ianuarie pana la 5,4% in luna iulie, cresterea somajului fiind limitata de programele de sprijinire a ocuparii.
„Indicatorii cu o frecventa lunara sugereaza ca, dupa o scadere extrem de abrupta in luna aprilie, recuperarea a inceput sa se contureze deja pe parcursul lunii mai, iar dinamica revenirii a devenit deosebit de puternica in luna iunie. In plus, in perioada iulie-august, indicii de incredere economica ai antreprenorilor si indicii de mobilitate Google au aratat semne incurajatoare, deschizand calea catre o crestere robusta in trimestrul al treilea al anului 2020. Ulterior trimestrului trei, ne asteptam ca ritmul revenirii sa se incetineasca semnificativ”, apreciaza autorii analizei.
Acestia subliniaza ca mobilitatea populatiei a crescut semnificativ dupa trecerea de la starea de urgenta la starea de alerta, cele mai spectaculoase cresteri inregistrandu-se in judetele de pe litoral - Constanta, cu un nivel al mobilitatii osciland in intervalul (+64% / +125%) in ultimele 2 luni, respectiv Tulcea cu (+26% / +39%) in ultimele 2 luni fata de perioada anterioara pandemiei.
Exista patru judete unde mobilitatea populatiei nu a revenit inca la nivelul perioadei anterioare pandemiei. Acestea se caracterizeaza printr-un sector puternic al serviciilor, unde munca la domiciliu, respectiv cumparaturile online continua sa fie semnificative: Bucuresti (-10% fata de perioada 15 februarie - 1 martie), Timis (-3%), Cluj (-2%) si Iasi (-1%).
Evolutia pietei imobiliare a fost si ea afectata de contextual general, astfel incat numarul de tranzactii de vanzare-cumparare la nivel judetean arata, conform datelor Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara, o scadere dramatica in lunile martie si aprilie 2020 (-47% la nivel national, respectiv scadere de peste 80% in unele judete), urmata de o revenire la fel de accelerata (aproape in forma de “V”). Chiar si in conditiile acestei reduceri drastice a numarului de tranzactii, preturile de vanzare nu au scazut in mod semnificativ in orasele mari (Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Constanta, Brasov) scaderile de preturi in lunile pandemiei abia ating 3%, (in contextul crizei din 2008-2009, scaderile de preturi au fost cu o ordine de marime mai mari, atingand chiar si -33%).
