Recent, Comisia Nationala de Prognoza (CNP) – institutie aflata in subordinea Guvernului Romaniei - a revizuit datele incluse in documentul intitulat "Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2015-2019" in conformitate cu noile realitati economice, elaborand varianta de iarna (2016) a studiului, dat publicitatii la finele lunii februarie a.c. Astfel, in ceea ce priveste evolutia Produsului Intern Brut (PIB), la nivelul anului in curs se preconizeaza o sporire reala de 4,2%, mai semnificativa comparativ cu saltul estimat la 3,7% din 2015. In contextul actual, marcat de unele incertitudini si de impactul negativ estimat al perioadei electorale, este oarecum surprinzator faptul ca o sporire de mai mica amploare a valorii adaugate brute (VAB) ar putea fi inregistrata in acest an in ramura de constructii (+5,2% fata de 2015, cand s-a consemnat +6,2%), desi, pe termen mediu, sectorul respectiv poate ramane singurul in care se va remarca o recuperare accelerata a pierderilor. Practic, in ceea ce priveste indicele VAB, cresteri ale acestuia se vor remarca in 2016 atat in domeniul tertiar sau al serviciilor (+3,1%), respectiv in agricultura (+9%), in timp ce, daca se are in vedere contributia sa importanta la PIB, industria va fi unicul domeniu unde se va inregistra o sporire relativ sustenabila (+5%), dupa majorarea de +2,1% raportata anul trecut. Previziunile se afla, de altfel, in concordanta cu estimarile actuale ale Executivului si ale principalilor parteneri internationali (FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana). "Cresterea VAB din constructii la nivelul lui 2016 se datoreaza primordial majorarii indicatorului productiei, cu +5%, dupa ce in 2015, la acest capitol, a avut loc un progres de +6,5%. Cu toate acestea, daca se iau in considerare contributiile la cresterea reala a PIB (exprimate in puncte procentuale), in acest an industria va avea un aport de +1,2%, agricultura de +0,4%, constructiile de +0,4%, serviciile – in total de +1,6%, iar impozitele nete pe produs de +0,6% la cota de majorare generala, de +4,2%. Pe termen mediu, in conformitate cu proiectia actuala a principalilor indicatori macroeconomici, se asteapta ca in intervalul 2016-2019 PIB sa evolueze in marje pozitive, astfel: +4,2% in 2016, +4,3% in 2017, +4,5% in 2018 si +4,7% in 2019", se arata in documentul CNP.Sectorul de profil redevine treptat principalul motor al economiei nationale
Dupa rezultatele optime din 2015, la nivelul lui 2016 ramura constructiilor ar putea redeveni principalul motor al economiei nationale, indicele VAB urmand a spori succesiv, pana in 2019, cu niveluri superioare tuturor celorlalte domenii economice, mai precis de +5,2%, +6%, +6,3% si +6,6%, pe baza cresterii productiei, respectiv a intregii piete (+5%, +5,8%, +6,2% si +6,5%), mai sustin expertii institutiei. De aceea, contributia ramurii de constructii la cresterea reala a PIB va fi pozitiva si situata la praguri relativ constante (+0,4%) pentru anii 2016-2017, iar pentru 2018 si 2019 acest indicator va ajunge la +0,5%. Pragurile respective sunt plasate, insa, sub cele specifice serviciilor (cu un aport cuprins intre +1,6% pana la +2,4%), insa la un nivel comparabil celui al impozitelor nete pe produs (+0,6% in 2016, apoi cate +0,4% in fiecare an ce a mai ramas din intervalul analizat). In acelasi timp, a doua forta economica va fi cu siguranta industria, ce va avea contributii la cresterea reala a PIB situate de la +1,2% pana la +1,3%, in timp ce agricultura va avea un aport mai redus in acest sens (de +0,4% in acest an, apoi de cate +0,1% pentru restul perioadei prognozate). Observand modificarile procentuale fata de precedentele 12 luni, in ceea ce priveste structura PIB pe ramuri economice (determinata pe baza valorilor nominale), expertii CNP sustin ca, daca in 2014 sectorul de constructii a reprezentat 7,2% din PIB, in 2015 a detinut aceeasi cota (de 7,2%), iar in intervalul 2016-2019 va conta cu 7,3%, 7,4%, 7,5% si 7,6%, in detrimentul agriculturii, deoarece serviciile si industria vor ramane principalele ramuri din structura PIB (cu indicatori medii de circa 52%-53% in sectorul tertiar si de 23% in industrie). In mod separat si traditional pentru CNP, s-a estimat si evolutia industriei constructiilor metalice unde, dupa realizari pozitive anul trecut (+8,7%), se va instala un trend ceva mai ponderat de recuperare a pierderilor (+5,8% in 2016, circa +4,9% anul viitor, +4,7% in 2018 si +4,2% in 2019). Cresterea costului pe piata de constructii va fi insa inevitabila, dupa o eventuala stabilizare in acest an (0%) la niveluri medii anuale de +1%, +1,5% si +1,8% pentru perioada 2017-2019, mai ales ca in 2014 a avut loc o scadere de circa -0,9%, iar in 2015 s-a consemnat o diminuare ceva mai accelerata, de -2%.
Cum va evolua volumul lucrarilor de constructii pe termen mediu?
Un capitol separat al noii prognoze, realizat de CNP in colaborare cu Institutul National de Statistica (INS), se refera la evolutia volumului lucrarilor de constructii in intervalul de referinta (exprimata ca modificari procentuale fata de anul anterior) atat in total, cat si pe elemente de structura si pe tipuri de constructii. Datele exhaustive vizeaza perioada 2014-2019, observandu-se ca 2014 a reprezentat ultimul an de scadere (cu -6,7%, din care -3,2% in cazul lucrarilor de constructii noi, -17,9% la cele de reparatii capitale si -9% la procedurile de intretinere si reparatii curente). Pe obiecte de constructii, insa, diminuarea in volum de -6,7% din 2014 a fost cauzata exclusiv de lipsa investitiilor statului, ceea ce a dus la prabusirea volumului lucrarilor de infrastructura. Astfel, in urma cu doi ani, pe tipuri de constructii, lucrarile la imobile s-au majorat in medie cu +21,3% (respectiv cu +32,6% la cladirile rezidentiale si cu +16,6% la cele nerezidentiale), in timp ce, in cazul constructiilor ingineresti, declinul a fost de -21,8%.
Situatia din 2015 a fost diametral opusa, de vreme ce volumul lucrarilor de constructii a crescut cu +10,4% fata de anterioarele 12 luni, mai precis cu +5,2% la constructiile noi, +31,8% pentru reparatiile capitale si +13,3% in cazul lucrarilor de intretinere si reparatii curente (ca principale elemente de structura). In schimb, pe tipuri de constructii, in pofida unor demersuri ce au dus la sporirea puternica a volumului lucrarilor pe segmentul ingineriei civile (+20%), investitorii privati au fost mai reticenti, intrucat la procedurile ce au presupus constructia de cladiri s-a remarcat o scadere de -1,1%, ca urmare a diminuarii de -5,8% pe segmentul rezidential, deoarece pe piata imobilelor cu alta destinatie fata de cea de locuinta a avut loc o sporire (+1,1%). In intervalul 2016-2019, dupa cum s-a aratat anterior, volumul lucrarilor de constructii urmeaza sa sporeasca, in medie, intr-un ritm de +5%, +5,8%, +6,2% si +6,5%, cele mai dinamice, ca elemente de structura, urmand sa fie constructiile noi (+5,3%, +6,3%, +6,8% si +7,1%), respectiv reparatiile capitale (+5,5%, +5,7%, +6% si +6,2%), intrucat procedurile de intretinere si reparatii curente, cu o valoare adaugata mai mica, vor progresa la niveluri aflate sub medie (+4%, +4,5%, +4,7% si +5%). Pe tipuri de constructii, lucrarile la cladiri nu vor mai regresa, ci dimpotriva, se vor majora cu +2,1% in acest an, apoi, in ordine, cu +2,7%, +3,3% si +3,8%. Segmentul rezidential ar trebui sa-si revina intr-un ritm ceva mai lent, cu sporiri anuale de +0,5%, +1%, +1,5% si +2%, iar cel nerezidential va dicta, practic, parcursul acestui domeniu, cu salturi succesive de +2,8%, +3,4%, +4% si +4,5% intre anii 2016 si 2019. Informatii suplimentare, la www.cnp.ro
