Constructia bugetara pentru anul 2024 este compatibila cu un deficit cash in jurul valorii de 6,4% din PIB, pe baza unei abordari prudente a veniturilor si cheltuielilor, apreciaza Consiliul Fiscal, potrivit Agerpres."Pe baza unei abordari prudente a veniturilor si cheltuielilor, CF apreciaza constructia bugetara pentru anul 2024 drept compatibila cu un deficit cash in jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are in vedere informatiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finala a masurilor adoptate de autoritati si ipoteza ca nu se va proceda la o reducere fortata de cheltuieli. In aceste conditii, CF semnaleaza existenta unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit constructiei bugetare actuale", arata Consiliul Fiscal in Opinia privind Legea bugetului de stat pe anul 2024, Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2024 si Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2024-2026.
Constructia bugetara pentru anul 2024 are in vedere o tinta de deficit bugetar cash de 5% din PIB, reprezentand o diminuare cu 0,94 puncte procentuale (pp) din PIB, fata de nivelul estimat de MF pentru anul 2023 (5,94% din PIB). Nivelul corespunzator al tintei de deficit bugetar ESA 2010 pentru anul 2024 este de 4,9% din PIB. Reducerea proiectata a deficitului cash in anul 2024 are loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,92 pp din PIB, in timp ce cheltuielile bugetare se diminueaza marginal cu 0,02 pp din PIB.
Potrivit CF, factorii care influenteaza dinamica programata a veniturilor bugetare in termeni nominali in anul 2024 sunt reprezentati, in principal, de cadrul macroeconomic proiectat pentru anul viitor, masurile de politica fiscala adoptate, cuantumul veniturilor ipotetice avand drept sursa imbunatatirea eficientei colectarii/ digitalizarea ANAF si evolutia anticipata a absorbtiei de fonduri europene.
"Privind includerea ex-ante in proiectia bugetara a unor venituri ipotetice de 19 miliarde de lei, provenite din ameliorarea dorita a eficientei colectarii/ digitalizarea ANAF, CF nu le poate lua in considerare in virtutea principiului prudentei. In consecinta, CF apreciaza drept posibila incasarea unor venituri mai mici cu circa 19 miliarde de lei, reprezentand circa 1,1% din PIB, fata de tintele asumate in proiectul de buget", se arata in Opinia publicata.
In ceea ce priveste evolutia in planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere in PIB, este cu precadere rezultatul majorarii cheltuielilor cu proiectele finantate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistenta sociala si altor cheltuieli, contrabalansate de diminuarea subventiilor, a altor transferuri si a cheltuielilor cu bunuri si servicii, arata CF care apreciaza ca probabil un necesar suplimentar de alocari bugetare de circa 4,5 miliarde de lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri si servicii si cu asistenta sociala, reprezentand circa 0,26% din PIB.
Potrivit sursei citate, cea mai acuta problema a Romaniei (dincolo de deficitele externe si slabiciuni institutionale) este deficitul bugetar care, in 2023, a ramas in jur de 6% din PIB. Romania este sub incidenta procedurii de deficit excesiv si are, probabil, cel mai mare deficit structural in UE.
In context, reprezentantii CF arata ca o corectie a deficitului trebuie facuta, in principal, pe partea de venituri, in conditiile in care Romania are
venituri fiscale extrem de joase, de circa 27% din PIB, cand media in UE este de peste 40% din PIB.
"Corectia deficitului trebuie facuta, in principal, pe partea de venituri. Intr-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, circa 27% din PIB, cand media, in UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinantare masiva si cronica a educatiei si sanatatii publice, cu evaziune fiscala si evitare a platii taxelor si impozitelor aproape institutionalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% fata de media din UE de circa 5%, aceasta este alternativa de bun-simt, logica", arata CF.
Masurile fiscale, adoptate de Guvern in 2023, ar avea un impact de circa 1% din PIB in 2024 insa pentru a duce deficitul bugetar catre 3% din PIB in cativa ani sunt necesare masuri suplimentare.
Pe de alta parte, Consiliul Fiscal avertizeaza ca noua lege a pensiilor va avea un impact sever pe termen imediat si mediu.
"Noua lege a pensiilor este necesara pentru a elimina inechitati flagrante, pentru a tine cont de imbatranirea populatiei. Dar impactul pe termen imediat si mediu este sever, mareste deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente", subliniaza documentul citat.
In aceste conditii, CF pledeaza pentru continuarea reformei fiscale aratand ca trebuie combatute fara menajamente evaziunea fiscala si optimizarile fiscale. Reforma fiscalitatii implica si reforme privind piata muncii, care este puternic distorsionata, mentioneaza sursa citata.
"La orizontul anilor 2027-2028, Romania, prin reforme fiscale si pe piata muncii, printr- o colectare de venituri fiscale mai buna, prin alte reforme, ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB. CF considera ca un asemenea nivel de venituri fiscale este necesar, avand in vedere provocari actuale si viitoare", se arata in document.
Referitor la executia bugetara a acestui an, CF mentioneaza ca cele mai recente date privind executia bugetara a anului 2023 arata ca deficitul bugetar cash ar depasi cu 39-40 miliarde de lei tinta stabilita prin bugetul initial (4,4% din PIB), ajungand in apropierea nivelului de 6,8% din PIB, insa, in contextul subexecutiei semnificative a cheltuielilor de capital, exista premise ca deficitul bugetar cash al anului 2023 sa se situeze in jurul valorii de 6% din PIB.
Pentru informatii suplimentare, click aici!
