CE estimeaza ca economia Romaniei va creste cu 7% in 2021 si cu 5,1% in 2022

Dupa o redresare puternica in prima jumatate a anului 2021, se estimeaza ca, pana la sfarsitul acestui an, PIB-ul Romaniei va depasi nivelurile anterioare pandemiei: se preconizeaza ca economia Romaniei va creste cu 7% in 2021 si cu 5,1% in 2022.

Economia UE se redreseaza in urma recesiunii provocate de pandemie mai rapid decat se preconizase. Pe masura ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restrictiile au inceput sa fie ridicate, cresterea economica s-a reluat in primavara si a continuat in acelasi ritm toata vara, sustinuta de redeschiderea economiei. In pofida perioadei tot mai dificile, se preconizeaza ca economia UE va continua sa se extinda in perioada analizata, atingand o rata de crestere de 5 % in 2021, de 4,3 % in 2022 si de 2,5 % in 2023. Se preconizeaza ca ratele de crestere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE in 2021 si 2022 si de 2,4 % in 2023. Aceasta perspectiva depinde in mare masura de doi factori: evolutia pandemiei de COVID-19 si ritmul in care aprovizionarea se adapteaza la redresarea rapida a cererii in urma redeschiderii economiei.

 

La aproape 14 % pe an, rata de crestere a PIB-ului in UE in al doilea trimestru al anului 2021 a fost cea mai buna inregistrata vreodata – la fel de mare ca scaderea fara precedent a PIB-ului in aceeasi perioada a anului trecut, in timpul primului val al pandemiei. In al treilea trimestru al anului 2021, economia UE a ajuns din nou la nivelul rezultatelor sale anterioare pandemiei si a trecut de la redresare la expansiune.

Se preconizeaza ca cererea interna va continua sa stimuleze aceasta expansiune. Ameliorarea situatiei pe pietele fortei de munca si scaderea preconizata a economisirii ar trebui sa contribuie la un ritm sustinut al cheltuielilor de consum. Punerea in aplicare a Mecanismului de redresare si rezilienta (MRR) incepe, de asemenea, sa joace un rol important in stimularea investitiilor private si publice.

Cu toate acestea, ritmul de crestere se confrunta din nou cu vanturi potrivnice. Blocajele si intreruperile la nivelul aprovizionarii globale afecteaza activitatea din UE, in special in sectorul sau de productie, care este foarte integrat. In plus, dupa ce au scazut drastic in 2020, preturile la energie, in special la gazele naturale, au crescut intr-un ritm sustinut in ultima luna si se situeaza in prezent cu mult peste nivelurile din perioada anterioara pandemiei. Se preconizeaza ca acest lucru va afecta consumul si investitiile.

 

Situatia de pe pietele fortei de munca din UE a cunoscut ameliorari semnificative datorita relaxarii restrictiilor impuse activitatilor legate de consumatori. In al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de munca, multi lucratori au iesit din schemele de pastrare a locurilor de munca, iar rata somajului a scazut. Cu toate acestea, numarul total de angajati din UE se situa in continuare cu 1 % sub nivelul inregistrat inainte de pandemie.

De atunci, somajul a continuat sa scada, iar rata de 6,8 %, inregistrata in UE in luna august a fost cu putin peste rata inregistrata la sfarsitul anului 2019. Datele publicate dupa data-limita a previziunilor arata ca aceasta rata a continuat sa scada usor in septembrie. Sondajele efectuate de Comisie in randul intreprinderilor scot in evidenta aparitia unor zone de penurie de forta de munca, in special in sectoarele in care activitatea creste cel mai mult. Cu cat aceasta penurie dureaza mai mult, cu atat este mai mare riscul sa afecteze activitatea si sa contribuie la inflatie printr-o presiune asupra salariilor.

Conform previziunilor, ocuparea fortei de munca in UE va creste cu 0,8 % in acest an, cu 1 % in 2022 si cu 0,6 % in 2023. Se preconizeaza ca, anul viitor, ocuparea fortei de munca va depasi nivelul inregistrat inainte de criza si ca, in 2023, va avea caracter expansionist. Potrivit previziunilor, somajul in UE va scadea de la 7,1 % in acest an la 6,7 % in 2022 si la 6,5 % in 2023. In zona euro, rata somajului este estimata la 7,9 %, 7,5 % si 7,3 % pe parcursul celor trei ani.

Perspectivele de crestere mai bune indica deficite mai scazute in 2021 decat nivelurile preconizate in primavara. Dupa ce a atins 6,9 % din PIB in 2020, deficitul agregat din UE ar trebui sa scada usor la 6,6 % in 2021, pe fondul sprijinului bugetar inca ridicat acordat la inceputul anului.

Odata ce masurile de sprijin si functionarea stabilizatorilor automati vor disparea, in timp ce expansiunea economica va continua, se preconizeaza ca deficitul agregat al UE se va injumatati, ajungand la aproximativ 3,6 % din PIB in 2022, si va scadea in continuare la 2,3 % in 2023.

Dupa ce a atins aproximativ 92 % in UE (99 % in zona euro), se preconizeaza ca ponderea agregata a datoriei in PIB se va stabiliza in linii mari in acest an si va incepe sa scada in 2022, ajungand la 89 % din PIB in 2023 (97 % in zona euro).

 

Dupa mai multi ani cu un nivel scazut de inflatie, reluarea puternica a activitatii economice in UE si in multe economii avansate a fost insotita de o crestere a inflatiei care a depasit previziunile.

Inflatia anuala a crescut in zona euro de la -0,3 % in ultimul trimestru al anului 2020 la 2,8 % in al treilea trimestru al anului 2021. Lectura din octombrie a fost de 4,1 %, o rata care a mai fost inregistrata o singura data din 1997, cand a inceput publicarea datelor privind inflatia in zona euro.

Aceasta crestere puternica a inflatiei este determinata in principal de cresterea preturilor la energie, dar ea pare sa fie legata si de un set amplu de ajustari economice ulterioare pandemiei, sugerand ca nivelurile ridicate actuale sunt in mare masura tranzitorii.

Se preconizeaza ca inflatia in zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4 % in 2021, inainte de a scadea la 2,2 % in 2022 si la 1,4 % in 2023, deoarece se estimeaza ca preturile la energie se vor stabiliza treptat. La nivel de UE, se preconizeaza ca inflatia va atinge 2,6 % in 2021, 2,5 % in 2022 si 1,6 % in 2023.

 

Desi impactul sau asupra activitatii economice s-a diminuat considerabil, pandemia de COVID-19 nu a fost inca infranta, iar redresarea depinde in mare masura de evolutia acesteia, atat in interiorul, cat si in afara UE. Avand in vedere cresterea recenta a numarului de cazuri in multe tari, nu poate fi exclusa reintroducerea restrictiilor cu impact asupra activitatii economice. In UE, acest risc este deosebit de relevant in statele membre cu rate de vaccinare relativ scazute.

Riscurile economice se refera, de asemenea, la impactul potential prelungit al constrangerilor si blocajelor actuale in materie de aprovizionare.

Principalul risc in sens pozitiv la adresa perspectivelor de crestere este legat de castigurile potentiale in materie de eficienta si de progresele durabile in materie de productivitate generate de schimbarile structurale produse in urma pandemiei. Investitiile stimulate de Mecanismul de redresare si rezilienta si de reformele structurale aferente vor fi esentiale in acest sens. In ansamblu, balanta riscurilor care planeaza asupra acestor previziuni s-a inclinat in sens descendent.

Inflatia se poate dovedi mai ridicata decat se anticipase in cazul in care constrangerile in materie de aprovizionare dureaza mai mult, iar cresterile salariale care depasesc cresterea productivitatii se repercuteaza asupra preturilor de consum.

 

Valdis Dombrovskis, vicepresedintele executiv pentru o economie in serviciul cetatenilor, a declarat: „Economia europeana revine puternic din recesiune, cu o rata de crestere estimata de 5 % in acest an. Masurile pe care le-am luat pentru atenuare a crizei provocate de pandemie si intensificarea vaccinarilor in intreaga UE au contribuit in mod clar la acest succes. Dar nu este momentul sa ne relaxam: exista in continuare incertitudini legate de acest virus si ne confruntam cu anumite riscuri. Nu in ultimul rand, trebuie sa abordam blocajele din lanturile de aprovizionare, precum si cresterea preturilor la energie, care vor afecta multe gospodarii si intreprinderi din intreaga Europa. De asemenea, trebuie sa monitorizam indeaproape inflatia si, daca este necesar, sa ne adaptam politicile. Pentru a ne mentine pe drumul cel bun, trebuie sa ne concentram acum pe implementarea investitiilor si a reformelor planificate in cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta pentru a stimula potentialul nostru economic.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Economia europeana trece de la redresare la expansiune, dar se confrunta in prezent cu unele vanturi potrivnice. Un raspuns politic fara precedent a atenuat impactul COVID-19 asupra lucratorilor si a intreprinderilor, iar campania de vaccinare de succes a permis redeschiderea economiilor noastre incepand din primavara. Acest lucru a stimulat cresterea economica, care a contribuit, la randul sau, la stabilizarea finantelor noastre publice. Cu sprijinul NextGenerationEU, investitiile publice vor atinge cel mai inalt nivel din ultimii zece ani. Exista trei amenintari majore la adresa acestei perspective pozitive: o crestere semnificativa a cazurilor de COVID-19, cea mai acuta inregistrandu-se in zonele in care rata vaccinarii este relativ scazuta; cresterea inflatiei, determinata in mare masura de o crestere a preturilor la energie; si perturbarile lantului de aprovizionare care afecteaza numeroase sectoare. Trebuie sa fim in continuare vigilenti si sa actionam asa cum este necesar pentru a ne asigura ca aceste vanturi potrivnice nu abat redresarea de la traiectoria sa actuala.”