CE (estimari): Economia Romaniei va creste cu 4,2% in 2022 si cu 4,5% in 2023

In privinta Romaniei, previziunile economice din iarna anului 2022 estimeaza ca, in 2022, cresterea economica va fi de 4,2%, respectiv 4,5% in anul 2023.

Previziunile economice din iarna anului 2022 estimeaza ca, in urma unei expansiuni semnificative de 5,3 % in 2021, economia UE va creste cu 4,0 % in 2022 si cu 2,8 % in 2023. In privinta Romaniei, se estimeaza ca, in 2022, cresterea economica va fi de 4,2%, respectiv 4,5% in anul 2023.

De asemenea, in zona euro se anticipeaza o crestere de 4,0 % in 2022, cu un ritm mai moderat, de 2,7 %, in 2023. In al treilea trimestru al anului 2021, UE in ansamblul sau a atins nivelul de dinainte de pandemie si se preconizeaza ca toate statele membre vor fi depasit aceasta etapa pana la sfarsitul anului 2022.

 

Dupa relansarea robusta a activitatii economice, care a inceput in primavara anului trecut si a continuat cu aceeasi intensitate pana la inceputul toamnei, se estimeaza ca ritmul de crestere in UE a incetinit la 0,4 % in ultimul trimestru al anului 2021, de la 2,2 % in trimestrul anterior. Desi in previziunile economice din toamna anului 2021 se preconiza deja o incetinire a cresterii economice, dupa ce economia UE a eliminat decalajul fata de nivelul anterior pandemiei in trimestrul al treilea din 2021, aceasta a fost mai accentuata decat se preconizase, dat fiind ca s-au intensificat provocarile: in special, cresterea brusca a infectiilor cu COVID-19, preturile ridicate la energie si perturbarile in aprovizionare.

Cresterea continua sa fie modelata de pandemie, multe tari din UE fiind sub tensiune din cauza unei presiuni sporite asupra sistemelor de sanatate si a lipsei de personal in urma imbolnavirilor, a carantinei preventive sau a sarcinilor de ingrijire. Blocajele logistice si de aprovizionare, inclusiv deficitele de semiconductori si de anumite metale, vor continua sa afecteze productia, cel putin pe parcursul primei jumatati a anului. Nu in ultimul rand, se preconizeaza ca preturile energiei vor ramane ridicate pentru o perioada mai lunga decat se anticipase in previziunile de toamna, cu un efect mai indelungat asupra economiei si presiuni inflationiste mai mari.

In prezentele previziuni se presupune ca presiunea exercitata de valul actual de infectii asupra economiei va fi de scurta durata. Se preconizeaza ca activitatea economica isi va recastiga tractiunea si pe masura ce conditiile de aprovizionare continua sa se normalizeze, iar presiunile inflationiste sa se reduca. Dincolo de turbulentele pe termen scurt, elementele fundamentale care stau la baza acestei faze expansioniste raman in continuare solide. O piata a fortei de munca in continua imbunatatire, economii ridicate ale gospodariilor, conditii de finantare inca favorabile si implementarea integrala a Mecanismului de redresare si rezilienta (MRR) sunt toate menite sa sustina o faza expansionista solida si de lunga durata.

Previziunile privind inflatia au fost revizuite considerabil in sens ascendent in comparatie cu previziunile din toamna. Ele reflecta efectele preturilor mai mari la energie, dar si amplificarea presiunilor inflationiste asupra altor categorii de bunuri fata de toamna anului trecut.

Dupa atingerea unei rate record de 4,6 % in trimestrul al patrulea al anului trecut, se estimeaza ca inflatia in zona euro va atinge un nivel maxim de 4,8 % in primul trimestru din 2022 si va ramane peste 3 % pana in trimestrul al treilea. Pe masura ce se vor diminua presiunile generate de constrangerile legate de aprovizionare si de preturile ridicate la energie, se preconizeaza ca inflatia va scadea la 2,1 % in ultimul trimestru al anului, iar pe parcursul anului 2023 se va situa sub obiectivul de 2 % al Bancii Centrale Europene.

In ansamblu, se estimeaza ca inflatia in zona euro va creste de la 2,6 % in 2021 (2,9 % in UE) la 3,5 % (3,9 % in UE) in 2022, inainte de a scadea la 1,7 % (1,9 % in UE) in 2023.

 

Chiar daca impactul pandemiei asupra activitatii economice s-a diminuat cu timpul, aplicarea in continuare a masurilor de limitare a raspandirii bolii si deficitul prelungit de personal ar putea afecta activitatea economica. De asemenea, ele ar putea afecta functionarea lanturilor de aprovizionare critice pentru o perioada mai lunga decat se preconizase. In schimb, incetinirea ritmului de crestere a cererii in viitorul apropiat poate contribui la rezolvarea blocajelor in aprovizionare putin mai devreme decat se preconizase.

Pe de alta parte, cererea gospodariilor ar putea creste mai puternic decat se preconizase, dupa cum s-a intamplat deja odata cu redeschiderea economiilor in 2020, iar investitiile stimulate de MRR ar putea genera un impuls mai puternic pentru activitatea economica.

Inflatia se poate dovedi mai ridicata decat se preconizase daca presiunile asupra costurilor sunt in cele din urma transferate de la producator la preturile de consum intr-o masura mai mare decat se estimase, amplificand riscul unor efecte secundare.

Riscurile la adresa perspectivelor de crestere si inflatie sunt puternic agravate de tensiunile geopolitice din Europa de Est.

 

Valdis Dombrovskis, vicepresedintele executiv pentru o economie in serviciul cetatenilor, a declarat: „Economia UE a recastigat acum tot terenul pierdut in perioada de apogeu a crizei, datorita campaniilor de vaccinare reusite si sprijinului coordonat pentru politica economica. Somajul a atins un nivel minim record. Acestea sunt realizari majore. Avand in vedere ca pandemia nu s-a incheiat inca, provocarea noastra imediata este de a ne mentine ancorati pe traiectoria de redresare. Cresterea semnificativa a inflatiei si a preturilor la energie, impreuna cu blocajele din lantul de aprovizionare si de pe piata fortei de munca, franeaza cresterea economica. Cu toate acestea, privind in perspectiva, ne asteptam sa revenim la un ritm mai intens de crestere in cursul acestui an, pe masura ce unele dintre blocajele mentionate se diminueaza. Fundamentele UE raman solide si vor fi consolidate in continuare pe masura ce statele membre incep sa isi puna pe deplin in aplicare planurile de redresare si rezilienta.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „In aceasta iarna, numeroase provocari si-au pus amprenta pe economia Europei: raspandirea rapida a Omicron, o noua crestere a inflatiei ca urmare a maririi preturilor la energie si perturbarile persistente ale lantului de aprovizionare. Avand in vedere ca aceste provocari vor disparea treptat, se estimeaza ca ritmul de crestere economica se va accelera din nou in aceasta primavara. Presiunile asupra preturilor vor ramane probabil puternice pana in vara, dupa care se estimeaza ca inflatia va scadea pe masura ce cresterea preturilor la energie se va tempera, iar blocajele in aprovizionare se vor diminua. Cu toate acestea, incertitudinea si riscurile raman ridicate.”