Economia Romaniei ar putea creste cu o medie anuala de 5,3% in perioada 2021-2023, potrivit scenariului macroeconomic central al Bancii Transilvania (BT). PIB ar urma sa creasca, conform proiectiei, cu 6,2% in 2021, cu 5,2% in 2022, respectiv cu 4,9% in 2023, evolutie sustinuta de perspectiva accelerarii fluxurilor investitionale (dinamici anuale de 7,6% in 2021, 10% in 2022, respectiv 11,1% in 2023, cu impact de antrenare). "Consideram ca perspectivele pentru anul economic 2022 sunt favorabile, sustinute de continuarea ciclului investitional din SUA si Zona Euro, nivelul redus al costurilor reale de finantare si implementarea programelor lansate de Uniunea Europeana dupa incidenta pandemiei (Next Generation si cadrul financiar 2021-2027). Atragem atentia cu privire la factorii de risc la adresa evolutiei economiei in trimestrele urmatoare, inclusiv posibilitatea unor ajustari de amploare pe bursele internationale (dupa avansul din ultimele trimestre)", se arata in analiza semnata de dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica la BT.Privind prin prisma analizei macroeconomice structurale rezistenta economiei Romaniei la incidenta pandemiei (si consecintele acestui soc) in anul 2020 si provocarile din anul 2021 a fost determinata de pozitia foarte buna din perspectiva contributiei factorilor de productie la dinamica PIB potential. Capitalul si productivitatea multifactoriala au in prezent o contributie aproape echilibrata la ritmul anual al PIB potential, cu o tendinta de accelerare pentru al doilea element, ceea ce exprima perspective foarte bune pentru acest deceniu.
"Cu alte cuvinte, factorul productivitate s-a ameliorat in ultimii ani, evolutie determinata indeosebi de dinamica din sectorul privat, intr-un context caracterizat prin intensificarea digitalizarii si accentul pus pe eficienta. Totodata, subliniem faptul ca, spre deosebire de ciclurile economice anterioare, economia Romaniei la inceputul ciclului economic post-pandemie nu mai este dependenta de resurse externe, dispunand de resurse financiare, umane si digitale", subliniaza analistul.
Pe de alta parte, Romania a continuat sa se confrunte cu persistenta deficitelor gemene (cont curent si bugetar), intr-un context caracterizat prin tergiversarea reformelor structurale. Cu toate acestea, raportul deficit bugetar/PIB s-a ajustat in perioada ianuarie - octombrie 2021 la 4,03% (de la 7,01% in intervalul similar din 2020), pe fondul redinamizarii economiei reale, accelerarii inflatiei si deciziilor Administratiei din 2020 cu privire la salariile din sectorul public. Totodata, raportul datorie publica / PIB din Romania se situeaza cu mult sub nivelurile medii inregistrate in tarile din Zona Euro (principalul partener economic).
"Ne apropiem de finalul unui an economic atipic, caracterizat prin persistenta crizei sanitare (cea mai severa la nivel mondial in ultimul secol), lansarea campaniei de vaccinare (care a permis eliminarea graduala a restrictiilor), redinamizarea economiei reale, intensificarea presiunilor inflationiste (inclusiv in contextul suprapunerii mai multor socuri din sfera ofertei) si tensiunile politice. Privind retrospectiv, se poate spune ca economia Romaniei a prezentat rezistenta la socurile din 2021, aspect evidentiat de ritmul ridicat de crestere (peste 7% an/an la noua luni), majorarea investitiilor straine directe (6,9 miliarde euro in perioada ianuarie - octombrie, maximul din 2008, accelerarea ritmului anual al expunerii bancilor straine, performanta financiara a sectorului bancar (active totale si profit net in crestere puternica) si tendinta puternic ascendenta a indicelui bursier BET", conchide dr. Andrei Radulescu.
