Recent, in cadrul unei conferinte comune, organizate de Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), Ömer Tetik, directorul general al Bancii Transilvania (BT), a anuntat ca, din cauza aplicarii OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, institutia bancara pe care o conduce a luat decizia sa nu mai efectueze momentan investitii, in urma taxei pe active. Astfel, potrivit oficialului BT, zeci de firme de constructii (care urmau sa fie implicate in programul de renovare a sediilor bancii) nu vor mai primi contracte, iar procesul de digitalizare a operatiunilor bancare se amana.„BT avea in plan renovarea a peste 200 de agentii. Asta inseamna ca zeci de firme de constructii nu vor primi aceste contracte. Pentru digitalizare, suntem in faza de lansare, dar am decis sa amanam a doua faza. Noi trebuie sa platim 40 de milioane de lei pentru sustenabilitate, performanta, hardware, software!", a avertizat Ömer Tetik.
In continuare, oficialul BT s-a referit la impactul negativ pe care noua ordonanta il are asupra activitatii bancare, in contextul in care BT ocupa actualmente o pozitie de top in sistemul bancar din Romania. „OUG nr 114 a fost publicata la sfarsitul anului 2018, iar la 18 ianuarie 2019 (data conferintei – n.r.) nu avem idei... Dupa un an foarte bun, nu am putut sa ne bucuram de locul pe care am ajuns. Aceasta banca locala se afla intr-un blocaj de idei, dupa 25 de ani in care am reinvestit profitul in capitalul bancii, am dat peste 1,7 miliarde lei pentru programe de conversie a creditelor in franci elvetieni, desi puteam sa mergem cu litigii si vedeam daca castigam, acum ne intrebam de ce nu am dat banii, sub forma de dividende, actionarilor bancii! Oamenii au avut incredere. Si BT este aproape o banca straina. Aproape 60% este capital romanesc. Noi nu avem o sansa sa «parcam» activele undeva. Am avut incredere in tara, tara in noi si am dat credite pentru IMM. Mai precis, doar in ultimii zece ani, Banca Transilvania a creditat aproape 75.000 de companii, care la randul lor sustin 1,3 milioane de angajati si familiile lor. Tot in ultimii zece ani, BT a achitat taxe la bugetul de stat in valoare de peste 3,7 miliarde lei si a investit mai mult de 1,1 miliarde lei in dezvoltarea activitatii sale. De la infiintare, BT a reinvestit in Romania, in cresterea afacerii sale, aproape tot profitul obtinut”, a adaugat directorul general al Bancii Transilvania.
Raul produs pe planul credibilitatii actului de guvernare este foarte greu de reparat
Prezenti la conferinta comuna a ARB si CPBR, Sergiu Oprescu, presedintele Consiliului Director al Asociatiei Romane a Bancilor (presedinte executiv al Alpha Bank) si Sergiu Manea, presedintele Consiliului Patronatelor Bancare din Romania, respectiv CEO al BCR, s-au referit la aceleasi efecte nocive ale OUG nr. 114/2018. Astfel, Sergiu Manea a declarat ca banca pe care o reprezinta ia in calcul sa isi amane planurile de investitii, ca urmare a introducerii noii taxe. „Acum, BCR a inceput sa se uite la ce se poate rationaliza din punct de vedere al cheltuielilor. Avem sub revizuire toate planurile de investitii pe care le aveam pana acum. Nu discut si nu voi discuta niciodata despre clienti. Clientii sunt principala noastra preocupare, dar decizia de amanare a investitiilor a fost luata deoarece banca trebuie sa creeze un model economic viabil. OUG nr. 114 creeaza automat un efect in lant. Poate ca unele dintre investitiile pe care le doream sa le facem urmeaza sa le punem in asteptare. Amanarea acestor investitii duce la scaderea increderii in economie, iar lipsa increderii duce la mai putini oameni care iau credite. In conditiile in care exista cheltuielile la un anumit nivel, putem trage concluzia ca unii operatori economici vor incerca sa isi reduca cheltuielile interne. Aceasta inseamna, automat, mai putine investitii”, a subliniat Sergiu Manea.
In opinia lui Sergiu Oprescu, raul produs de OUG nr. 114/2018 in planul credibilitatii este foarte greu de reparat, insa pe planul stabilitatii financiare se poate gasi o solutie, astfel incat aceasta sa devina functionala. „In clipa de fata, ca sa fiu foarte sincer, e foarte greu de reparat pe planul credibilitatii raul produs. Se mai poate repara pe planul stabilitatii. Si e o problema si de stabilitate financiara, sa nu ne ascundem dupa degete. Se poate repara aici daca intram intr-un dialog, daca gasim solutiile, daca parametrizam aceasta initiativa astfel incat sa devina functionala. Ea nu este functionala in clipa de fata si poate sa produca efecte, dar pe planul credibilitatii parerea mea este ca va dura foarte mult timp pana cand comunitatea investitorilor, pana cand mediul de afaceri isi va recastiga increderea vizavi de predictibilitatea actului de guvernare”, a explicat Sergiu Oprescu.
Presedintele ARB a mai explicat, in contextul introducerii acestei taxe, ca sistemul bancar romanesc are o dimensiune foarte mica, iar noua taxa afecteaza creditarea.
„Cum facem sa crestem intermedierea financiara? Noi avem 26% intermediere financiara, adica total credit in economie raportat la PIB-ul Romaniei, cat reprezinta activele bancilor. Avem nevoie de doua resurse: lichiditatea (banii pe care noi sa ii putem da) si capitalul. Lichiditatea aceasta nu vine numai din economisirea interna, pentru ca pe termen lung trebuie sa gasim lichiditate si din economisirile externe – sa ii incurajam pe straini ca din economisirile altor state sa plaseze bani in Romania, pentru ca in Romania merge bine. Noi suntem segmente suprareglementate, dupa cum spun specialistii, datorita riscurilor sistemice pe care le administram in interiorul industriilor noastre”, a mai precizat Sergiu Oprescu.
Si oficialii CEC Bank se arata a fi ingrijorati de efectele OUG nr. 114, presedintele bancii, Radu Ghetea, subliniind ca, desi „CEC Bank este o banca de drept privat cu capital de stat, este preocupata de gasirea unor solutii, avand in vedere efectele pe care le produce ordonanta privind taxa pe activele bancare. „Suntem banca de drept privat cu capital de stat Aceasta este definitia corecta. Nu avem alte preocupari sau alte avantaje sau dezavantaje fata de ceea ce au toate bancile din sistemul bancar. Suntem preocupati sa gasim solutii la efectele ordonantei, ceea ce inseamna ca trebuie sa gasim mijloace sa reducem cheltuielile, sa reducem investitiile. Avem si o particularitate: capitalul este de stat. Aici sa vedem cum va gestiona actionarul situatia concret”, a subliniat Radu Ghetea.
Potrivit reprezentantilor ARB, asociatia a primit la inceputul lunii ianuarie a.c. o adresa de la Ministerul Finantelor Publice (MFP) pentru a discuta despre politica monetara si politica fiscala. La discutii a fost invitata si Banca Nationala a Romaniei. MFP a nu a precizat insa data si ora exacta a discutiilor, iar pana vineri, 18 ianuarie 2018 (data organizarii conferintei comune cu tema „Provocarile industriei bancare in anul detinerii presedintiei Consiliului Uniunii Europene”), ARB nu a primit un raspuns cu privire la coordonatele intalnirii.
Prin OUG nr. 114/29 decembrie 2018, privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, Guvernul Romaniei a decis, printre altele, impozitarea activelor financiare ale bancilor in cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contributia fiind denumita initial de autoritatile centrale "taxa pe lacomie".
