ANCHETA: Preturi majorate cu pana la 50% la lucrari publice importante

Consiliul Concurentei (CC) recomanda autoritatilor sa evite incheierea de acte aditionale la contracte atribuite prin licitatie publica, deoarece acestea pot creste cu pana la 50% valoarea initiala a lucrarilor. In urma unei anchete sectoriale derulate pe piata constructiilor de drumuri si autostrazi, CC a constatat "ca exista situatii in care, prin semnarea de acte aditionale, castigatorul licitatiei (cel care ofera cel mai mic pret) negociaza direct cu autoritatea contractanta o noua valoare a lucrarii. Aceasta valoare poate deveni mai mare decat cea a ofertelor depuse initial de concurentii sai". In urma anchetei au fost initiate patru noi investigatii privind posibile intelegeri anticoncurentiale de tip cartel, ce vizeaza extractia/ prelucrarea si comercializarea de agregate minerale de balastiera, participarea cu oferte trucate la licitatiile organizate de catre DRDP Craiova, impartirea pietei intre unele companii active pe piata lucrarilor de constructii de drumuri aflate in administrarea DRDP Brasov, respectiv DRDP Timisoara. Acestea se afla, in prezent, in derulare, alte informatii referitoare la investigatii nefiind, inca, disponibile.

Potrivit datelor incluse in raportul citat, in perioada iunie 2010 - iunie 2011, pentru 96 de contracte de executie de lucrari de constructii de drumuri si de servicii au fost incheiate 203 acte aditionale. Pentru 23 dintre acestea s-au constatat modificari importante ale valorilor initiale, cuprinse intre 10% si 50%, in timp ce pentru doua documente valoarea initiala a crescut chiar cu peste 50%. Aceasta situatie nu este caracteristica numai pietei romanesti, conform unui raport al Curtii Europene de Conturi privind lucrarile de infrastructura derulate din fonduri comunitare in Germania, Grecia, Polonia si Spania, in perioada 2000-2013 costurile a 46% din proiectele auditate au crescut cu mai mult de 20% in timpul executiei lucrarii. Pe piata locala a constructiilor de drumuri sunt active aproximativ 640 de companii.

 

Asocierile intre companii in vederea participarii la licitatii, precum si prezenta unei companii in doua sau mai multe asocieri pentru a participa la licitatii ce se desfasoara in acelasi timp, sunt frecvente si reprezinta caracteristici ale acestei piete. Desi legale conform legislatiei referitoare la achizitiile publice, din punct de vedere al concurentei acestea creeaza suspiciuni privind schimbul de informatii sensibile intre participanti si limiteaza posibilitatea partilor de a concura una cu cealalta sau cu terti in calitate de companii independente. In vederea asigurarii unei concurente reale in cadrul unei licitatii, Consiliul Concurentei considera necesara limitarea interactiunii intre ofertanti si evitarea organizarii simultane a licitatiilor cu acelasi obiect (asa cum s-a intamplat in cazul celor sase licitatii corespunzatoare celor sase sectoare organizate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti pentru atribuirea contractelor cadru de asfaltare a strazilor). Pe de ala parte, implicarea companiilor in mai multe contracte de lucrari de constructii de drumuri in acelasi timp, fara a dispune in mod real de resursele necesare, poate conduce la disfunctionalitati ale pietei, prin intarzieri in executarea lucrarilor si implicit, cresterea costurilor acestora.

 

Studiul autoritatii de concurenta arata ca termenele de executie a lucrarilor din Romania au fost depasite la majoritatea tronsoanelor de autostrada cu mai mult de 12 luni. Conform aceluiasi raport al Curtii Europene de Conturi, proiectele de infrastructura derulate in tarile incluse in analiza au inregistrat depasiri de termen, in medie cu 9 luni, ceea ce reprezinta 41% din termenul planificat initial. In urma prelucrarii datelor si informatiilor puse la dispozitie de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), in Romania, pretul mediu al unui kilometru de autostrada construit in zona de ses este de 23,34 milioane de lei/km, in timp ce in zone deluroase acesta poate ajunge la 20,87 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost. "In cadrul analizei s-a constat o variatie semnificativa a preturilor medii pe kilometru de autostrada. Spre exemplu, la zona de ses, in Romania preturile au variat intre 2,68 milioane de euro (tronsonul Fetesti - Cernavoda) si 11,61 milioane de euro (varianta de ocolire Pitesti), in Bulgaria intre doua milioane de euro (tronsonul Tracia - Nova Zagora - Yambol) si 2,8 milioane de euro (Hemus - Sofia si Yana), iar in Polonia in intervalul 4,6 milioane de euro (Zgorzelec - Krzyżowa) si 12,4 milioane de euro (Piekary - Maciejów)", se arata in analiza citata. Reprezentantii Consiliului Concurentei mai observa ca, in Romania, variatia pretului mediu pentru un kilometru de autostrada construit in aceeasi forma de relief este cea mai mare (45,86%), fata de Polonia (36,42%) si Bulgaria (14,22%). Comparativ cu Bulgaria, pretul mediu/km de autostrada construit in zona de ses este aproape de trei ori mai mare.

 

In perioada 2007 - 2011, marja medie a profitului obtinut in sector a fost de 7%-8% pentru constructorii romani si de 4% pentru cei straini. Raportul Consiliului Concurentei mentioneaza faptul ca, desi obligatorie, publicarea in anunturile de participare a valorii estimate a contractelor de lucrari de constructii de drumuri poate influenta/afecta formarea pretului. Cunoasterea acestora poate conduce la elaborarea unor oferte financiare care nu reflecta costurile reale si performantele economice ale companiilor, ci tind sa se alinieze la aceste valori estimate. "In cazul companiilor care sunt detinute de autoritati locale, Consiliul Concurentei va colabora cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice in vederea analizarii modului in care acestor companii le sunt incredintate contracte publice, din perspectiva respectarii regulilor de concurenta si ajutor de stat. In contextul demersurilor pentru divizarea CNADNR si constituirea a doua noi companii nationale, Consiliul Concurentei recomanda initiatorului actului normativ sa delimiteze clar activitatile ce au caracter de serviciu de interes economic general de cele cu caracter comercial, cat si sursele de finantare pentru cele doua categorii de activitati", se mai arata in raportul CC.

Pentru a descarca raportul complet al investigatiei Consiliului Concurentei, click aici!