Conform celui mai recent raport realizat de SAS, lider global in solutii de analiza avansata de date, in parteneriat cu reteaua profesionala LinkedIn, curiozitatea la locul de munca devine o abilitate din ce in ce mai apreciata de manageri. Companiile cauta angajati cu un nivel ridicat de curiozitate, care pot contribui la rezolvarea celor mai mari provocari cu care se confrunta organizatiile in prezent – de la imbunatatirea retentiei specialistilor si a statisfactiei profesionale, la crearea unor medii de lucru mai productive, inovative si colaborative.Raportul SAS Curiosity@Work defineste curiozitatea ca fiind impulsul de a cauta noi informatii si experiente si de a explora noi posibilitati, subliniind importanta acestei trasaturi indiferent de rolul sau nivelul unui angajat in cadrul unei companii. Studiul, realizat pe un esantion de 2000 de manageri din mai multe tari, a constatat ca aproape trei sferturi (72%) dintre manageri considera curiozitatea angajatului o trasatura foarte valoroasa, mai mult de jumatate fiind de acord ca aceasta are un impact real asupra evolutiei businessului (59%) si ca angajatii mai curiosi au performante mai bune (51%).
“Ultima perioda, marcata de schimbarile provocate de pandemia Covid, ne-a aratat un nou mod de a evalua businessurile si proprii angajati. Curiozitatea a devenit o resursa valoroasa in mediul actual de business, iar noul raport SAS vine sa confirme nevoia companiilor de a cultiva curiozitatea in cadrul organizatiei si sprijinirea angajatilor in acest sens”, a declarat Stefan Baciu, Country Manager SAS Romania & Rep. Moldova.
Pentru completarea raportului, SAS a colaborat cu LinkedIn, platforma profesionala cu peste 774 milioane de utilizatori. Potrivit datelor LinkedIn, de la an la an a avut loc o crestere cu 158% a ratei de engagement pentru postarile si articolele care mentioneaza curiozitatea, o crestere cu 90% a numarului de anunturi de angajare care mentioneaza curiozitatea si o crestere cu 87% a postarilor in care sunt mentionate abilitati asociate cu sau legate de curiozitate.
In mediul actual de lucru, in care majoritatea companiilor au adoptat deja un sistem hibrid de munca, iar unele chiar full-remote, 60% dintre manageri considera ca este deosebit de dificil sa pastreze moralul si motivatia angajatilor la un nivel ridicat. Peste jumatate dintre acestia (52%) se confrunta cu provocari in pastrarea angajatilor valorosi si in a-i determina sa colaboreze cu succes cu alte echipe si departamente (50%).
Totusi, o buna parte dintre beneficiile asociate curiozitatii sunt responsabile cu rezolvarea acestor provocari. Managerii intervievati aprecieaza printre cele mai valoroase beneficii ale curiozitatii: eficienta si productivitate mai ridicate (62%), o mai buna gandire creativa si orientata spre solutii (62%), colaborari mai solide intre angajati, echipe, departamente (58%), implicare si satisfactie mai ridicate in randul angajatilor (58%). Cei mai multi manageri sunt de acord ca valoarea curiozitatii este mai evidenta atunci cand angajatii trebuie sa inoveze solutii noi (62%), sa abordeze probleme complexe (55%), sa analizeze date (52%).
Pentru ca organizatia lor sa reuseasca in urmatorii trei ani, managerii declara ca au nevoie de angajati cu expertiza tehnica in domenii precum inteligenta artificiala (63%) si analiza de date (60%), precum si de atribute personale precum gandirea creativa (59%) si rezolvarea problemelor (59%). Cu toate acestea, managerii spun ca se lupta sa gaseasca noi angajati cu aceasta combinatie de abilitati tehnice necesare (65%) si atribute personale (60%) – cum ar fi curiozitatea – de care departamentele lor au nevoie pentru a merge mai departe.
Multe organizatii risca sa stagneze din cauza incapacitatii de a dezvolta si de a valorifica curiozitatea
Desi exista o recunoastere din ce in ce mai mare a acestei valori la locul de munca, numeroase companii trebuie sa faca inca progrese in aceasta directie. Se observa, de altfel, potentialul unui avantaj competitiv clar in randul acelor organizatii care pot folosi in mod eficient puterea curiozitatii ca set de abilitati in randul angajatilor lor. Cu toate acestea, nu toti managerii sunt in mod constant de acord cu valoarea sa inerenta si multe organizatii se lupta sa o promoveze si sa o valorifice in mod eficient in operatiunile lor de zi cu zi.
In timp ce majoritatea managerilor chestionati considera curiozitatea valoroasa, multi se confrunta cu provocari in promovarea si incurajarea acestei aptitudini. De fapt, peste 2 manageri din 5 recunosc ca nu reusesc sa identifice curiozitatea in randul candidatilor (47%) si a subalternilor (42%). Chiar si atunci cand managerii sunt echipati pentru a identifica aceasta trasatura, multi spun ca este o provocare sa dezvolte curiozitatea la angajatii care nu o au in mod natural (47%) si se lupta sa conecteze curiozitatea cu performanta la locul de munca (47%) si impactul asupra businessului (43%). Aceste constatari evidentiaza o deconectare intre beneficiile percepute ale curiozitatii si potentialul organizatiilor de a valorifica aceasta abilitate in randul angajatilor.
O modalitate de a rezolva aceste provocari consta in analizarea practicilor managerilor in organizatiile cu un nivel ridicat al curiozitatii. Acestia incurajeaza adesea curiozitatea in intreaga companie, inclusiv in cadrul trainingurilor (79%), evaluarilor (76%), promovarilor (74%) si criteriilor de angajare (74%). Astfel de manageri folosesc, de asemenea, o varietate de metode pentru a incuraja si mai mult aceasta trasatura valoroasa in rapoartele lor directe, permitandu-le angajatilor inclusiv utilizarea timpului de lucru pentru a explora proiecte parsonale si pasiuni (60%), coaching sau mentorat (59%) si aprecierea publica a angajatilor care demonstreaza curiozitate (69%).
