Investitiile publice in infrastructura de transport, prioritare in intervalul 2024-2026

Prioritatile strategice in domeniul infrastructurilor si serviciilor de transport, pentru perioada 2024-2026, vizeaza, in principal, cresterea accesibilitatii Romaniei prin integrarea retelelor nationale de transport feroviar, rutier, naval, aerian (si logistica) la retelele europene, respectiv la cele internationale.

In anul 2024 cheltuielile destinate investitiilor insumeaza aproximativ 120,1 miliarde lei, reprezentand 6,9% in PIB. Investitiile sunt sustinute din Mecanismul de Redresare si Rezilienta, insa pana la sfarsitul anului 2026 acestea trebuie finalizate.

Prin Programul Transport (PT), Romania va beneficia de o alocare de circa 4,65 miliarde euro din fonduri europene. Conform planului de finantare PT, pentru perioada 2023-2026 este prevazuta o alocare financiara de 6,45 miliarde euro, din care 3,04 miliarde euro sunt reprezentate de fonduri europene nerambursabile (FEN) si 3,4 miliarde euro de contributia de la bugetul de stat. Printre proiectele care urmeaza sa fie finantate prin PT 2021-2027 se afla Autostrada Pitesti - Sibiu, Orbital Bucuresti, Autostrada Targu Mures - Targu Neamt - Iasi - Ungheni, precum si modernizarea cailor ferate Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Caransebes, Craiova - Bucuresti si Predeal - Brasov. 

Planul National de Redresare si Rezilienta, componenta Transport sustenabil pe care o gestioneaza MTI si careia i-au fost alocate 7,62 miliarde euro din Mecanismul de Redresare si Rezilienta, plus contributie nationala, inregistreaza deja progrese semnificative in implementarea reformelor si a investitiilor. 

Marile proiecte feroviare finantate din PNRR sunt reprezentate de modernizarea sectorului Cluj-Napoca - Episcopia Bihor si sectorul Arad - Timisoara - Caransebes, care a fost impartit in 8 loturi, din care pentru 7 s-au semnat contractele de executie, iar contractul pentru lotul Lotul 1, Caransebes - Lugoj, se afla in contestatii. 

In ceea ce priveste sectorul rutier, din PNRR se finanteaza A1 Holdea - Margina (9 km), A3 Nadaselu - Poarta Salajului (42 km), A7 - Ploiesti - Pascani (319 km), (A8) Targu Mures - Miercurea Nirajului (25 km), (A8) Leghin - Motca (34 km). Din 18 loturi scoase la licitatie, s-au semnat contractele de executie lucrari pentru 17 loturi, pe care in prezent se lucreaza. Referitor la sectorul A8 Targu Mures - Miercurea Nirajului, rezultatul procedurii de achizitie publica a fost contestat, contestatia fiind partial admisa de CNSC.

 

In perioada 2024 - 2026 se au in vedere urmatoarele obiective:

• Autostrada Sibiu - Pitesti, Sectiunile 2, 3, 4 si 5;

• Autostrada de Centura a Municipiului Bucuresti (Sector Sud si Sector Nord);

• Autostrada Brasov - Targu Mures - Cluj - Oradea:

- Sector 2A: Ogra - Campia Turzii, lot 3 Chetani - Campia Turzii;

- Sector 3A2+3B1 - Nadaselu - Mihaiesti - Zimbor;

- Sector 3B2 - Zimbor - Poarta Salajului;

• Autostrada Ploiesti - Buzau, Loturile 1 si 2;

• Autostrada Buzau - Focsani, Loturile 1, 2, 3 si 4;

• Autostrada Focsani - Bacau, Loturile 1, 2 si 3;

• Autostrada Bacau - Pascani, Loturile 1, 2 si 3;

• Autostrada Lugoj - Deva, Lot 2, Sectiunea E si finalizare Sectiunea D, sectiunea Margina - Holdea;

• Autostrada Sibiu - Fagaras, Tronson 3, Tronson 4;

• Autostrada Targu Mures - Targu Neamt, Sectiunea III, Leghin - Targu Neamt;

• Drum Expres Craiova - Pitesti, Tronsoanele 1, 3 si 4;

• Drum Expres Braila - Galati.

 

• Autostrada Ploiesti - Buzau, Lot 3 Pietroasele - Municipiul Buzau;

• Autostrada Brasov - Targu Mures - Cluj - Oradea:

- sectiunea 3C1, Suplacul de Barcau - Chiribis;

- sectiunea 3C2, Chiribis - Biharia;

- sectiunile 3B3 si 3B4, Poarta Salajului - Zalau - Nusfalau, inclusiv Tunel Meses;

• Autostrada Sibiu - Fagaras:

- Tronson 1, Boita - Avrig Marsa;

- Tronson 2, Avrig Marsa - Arpasu de Jos;

• Autostrada Targu Mures - Targu Neamt, Sectiunile I si II;

• Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) - Oar;

• Pod peste Prut la Ungheni.

 

• Drum Expres Constanta-Tulcea;

• Drum Expres Tisita - Albita;

• Drum Expres Focsani - Braila;

• Drum Expres Braila (Jijila) - Tulcea (Cataloi);

• Drum Expres Buzau-Braila;

• Drum Expres Bacau - Piatra Neamt;

• Autostrada Timisoara - Moravita;

• Autostrada Brasov - Fagaras;

• Drum expres Ploiesti - Brasov;

• Drum expres Pascani - Suceava;

• Drum expres Suceava - Siret;

• Drum expres Craiova - Targu Jiu;

• Autostrada Targu Neamt - Iasi - Ungheni;

• Drum de mare viteza Bucuresti - Alexandria;

• Drum Expres Bucuresti - Targoviste;

• Drum expres Ploiesti - Gaesti;

• Autostrada Baia Mare - Suceava, Lotul 1 Baia Mare - Dej si Lot 2 Dej - Bistrita.

 

• DN 6, Alexandria - Craiova (lot 2) - 48,01 km;

• Largire la 4 benzi DN 7 Baldana si Titu - 21,4 km;

• DN 71, Baldana - Targoviste - Sinaia:

- Sectorul 1: Baldana-Targoviste km 0+000- km 44+130 largire la 4 benzi de circulatie - 44,13 km;

- Sectorul 2: Targoviste - Sinaia km 51+041 - km 109+905 drum la doua benzi de circulatie - 58,86 km;

• DN 52, Alexandria - Turnu Magurele (45,96 km);

• DN 28B, Targu Frumos - Botosani (76,76 km);

• DN 2L, Soveja - Lepsa (16,13 km).

 

Finalizarea obiectivelor aflate, in prezent, in executie - ce insumeaza un numar de 158,32 km:

• Modernizarea centurii rutiere a municipiului Bucuresti intre A1 - DN 7 si DN 2-A2: Sectiunea DN 2 - A2 (11,52 km);

• Largire la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului Bucuresti Sud intre A1 (km 55+520) si DN 5 (15.52 km);

• Varianta de ocolire a Municipiului Barlad (11,28 km);

• Varianta de ocolire Timisoara Sud (25,69 km);

• Varianta de ocolire a municipiului Zalau, etapa 2, intre DN 1F, km 79+625 - DJ 191C (5,35 km);

• Varianta de ocolire Targu Jiu (19,98 km);

• Varianta de ocolire a municipiului Sfantu Gheorghe (8 km);

• Varianta de ocolire a orasului Beclean (1,2 km);

• Varianta de ocolire a orasului Alesd (5,85 km);

• Varianta de ocolire Beius (7,33 km);

• Varianta de ocolire Sighisoara (13 km);

• Varianta de ocolire a orasului Galati (33,6 km).

 

Prioritatile strategice pentru perioada de timp cuprinsa intre 2024-2026 sunt focalizate pe: 

• Continuarea si finalizarea lucrarilor Coridorului IV ramura nordica pe sectiunile Brasov - Sighisoara si Simeria - Gurasada - Km. 614, aflate in diverse stadii de executie,

• Demararea si finalizarea procedurilor de achizitie publica pentru lucrarile de modernizarea a Coridorului IV ramura sudica Caransebes - Craiova si Bucuresti - Giurgiu;

• Continuarea si finalizarea lucrarilor pentru Redeschiderea circulatiei peste Podul Gradistea, de pe linia CF Bucuresti - Giurgiu;

• Lucrari in statiile Fetesti si Ciulnita de pe linia CF Bucuresti - Constanta,

• Programe de eliminare a restrictiilor de viteza de pe intreaga retea TEN-T centrala si globala cu impact direct si imediat asupra duratei calatoriei si/ sau asupra cresterii sigurantei si confortului calatorilor;

• Proiecte de crestere a calitatii serviciilor de transport feroviar prin modernizari de statii CF, sisteme de siguranta si centralizare, poduri, podete si tuneluri CF;

• Reabilitarea si modernizarea infrastructurii feroviare in Portul Constanta;

• Reabilitarea si modernizarea liniei CF Ploiesti Sud - Focsani - Pascani -Iasi - Frontiera, Pascani - Darmanesti - Vicsani - Frontiera;

• Reabilitarea si modernizarea linei CF Predeal - Brasov;

• Pregatirea proiectelor de modernizare a liniilor CF de pe sectiile Bucuresti - Craiova, Coslariu - Cluj-Napoca, Apahida - Ilva Mica - Pojorata - Suceava;

• Reabilitarea si modernizarea Complexului Feroviar Gara de Nord, inclusiv centura feroviara a Bucurestiului ca o alternativa pentru transportul urban al locuitorilor din zonele periferice, un acces mai facil pentru marile centre comerciale si depozitare amplasate in zona centurii si crearea unor noduri intermodale la capatul linilor de transport;

• Proiecte de electrificare a liniilor CF lipsa din reteaua TEN-T centrala si globala de pe liniile CF Episcopia Bihor - Cluj-Napoca, Radulesti - Giurgiu, Constanta - Mangalia, Bucuresti - Giurgiu si Darmanesti - Vicsani - Frontiera.

Principalele obiective se regasesc si in Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025. 

 

Strategia de dezvoltare, retehnologizare si modernizare a retelei de metrou din Bucuresti este structurata pe urmatoarele directii de actiune in perioada 2024-2026:

• Magistrala 5 Drumul Taberei - Pantelimon;

• Magistrala 6. Legatura retelei de metrou cu Aeroportul International Henri Coanda - Otopeni;

• Achizitia de trenuri noi de metrou - 13 trenuri noi de metrou;

• Magistrala 4 de metrou - Tronson Gara de Nord - Gara Progresu;

• Imbunatatirea serviciilor de transport public de calatori cu metroul pe Magistrala 2. Berceni - Pipera. Cale de rulare si instalatii pe interstitii;

• Integrare sistem taxare al Magistralei 4 Racordul 1 si Racordul 2 cu Magistralele 1, 2 si 3;

• Reabilitarea statiilor de metrou pe Magistrala 2 - Berceni Pipera;

• Reabilitarea statiilor de metrou pe Magistralele 1+3;

• Sistem de siguranta si automatizare a traficului pe Magistrala 2 de metrou;

• Achizitie trenuri noi de metrou - 50 buc.

Totodata, in procesul de alocare a resurselor pe programe/ proiecte de transport, se va urmari implementarea unei politici de finantare de atragere masiva a fondurilor externe nerambursabile. 

 

CN Administratia Canalelor Navigabile SA are pregatite proiecte majore care vor fi realizate in perioada urmatoare:

• Retehnologizarea ecluzei Navodari, in vederea cresterii sigurantei navigatiei;

• Reabilitare si retehnologizare "Baraj stavilar mobil km 4+337";

• Modernizarea canalelor navigabile ale Dunarii: Canal Dunare - Marea Neagra si Canal Poarta Alba - Midia, Navodari in vederea cresterii sigurantei navigatie.

• Obiectivul de investitii "Amenajarea raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte" (Canalul Dunare - Bucuresti) este gestionat tot de ACN. In prezent se deruleaza un contract de servicii pentru reactualizarea studiului de fezabilitate, in vederea finantarii lucrarilor din fonduri europene nerambursabile.

 

CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta va realiza urmatoarele proiecte de infrastructura:

• Extinderea cheurilor danelor 10 si 12 din zona Midia, inclusiv consolidari in spatele cheurilor;

• Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 si jonctiunea cu obiectivul "Pod rutier CDMN" cu drumul care realizeaza legatura intre poarta 9 si poarta 8 spre zona de nord a Portului Constanta;

• Modernizare si extindere infrastructura de alimentare cu apa si canalizare in Portul Constanta;

• Master planul infrastructurii rutiere si de acces a Portului Constanta - extinderea, modernizarea si reabilitarea drumurilor si pasajelor din Portul Constanta;

• Modernizarea infrastructurii de distributie a energiei electrice in Portul Constanta - Etapa a II-a;

• Asigurarea conditiilor electrice la racordare la cheu a navelor in Portul Constanta (regim Cold Ironing) in vederea interconectarii la Reteaua TransEuropeana de Transport TENT pentru implementarea proiectului Ealing (finantare asigurata din CEF);

 

Porturile situate pe Dunarea Maritima sunt administrate de CN Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA Galati (APDM)

Principalele proiecte sunt:

• Platforma multinodala Galati - inlaturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente si asigurarea conexiunilor lipsa pentru reteaua centrala Rin-Dunare / Alpi;

• Amenajare dane RO-RO - Port Bazinul Nou Galati;

• Modernizarea si dezvoltarea Portului Mineralier Galati;

• Port Braila - lucrari de infrastructura portuara a sectorului portuar al frontului de operare la Dunare, adiacent molului;

• Dezvoltare port Tulcea - etapa I;

• Dezvoltare Port Macin. 

 

Prioritatile privind dezvoltarea obiectivelor de investitii aferente domeniului aerian pentru perioada 2024-2026 sunt:

• Centrul logistic destinat gestionarii transporturilor aeriene de marfa.

• Amenajare banda pistei si RESA;

• Hangar parcare si mentenanta aeronave;

• Reconfigurare fluxuri auto si reabilitare pavilion administrativ, rampa spalare masini, separator grasimi;

• Modernizare sistem electroenergetic - etapa II.

• Centru de instruire sintetica construire corp P+3E cladire simulatoare de zbor si spatii conexe echipata cu un simulator de zbor FFS Boeing 737 NG;

• Proiectare si constructie pista Aerodrom G.V. Bibescu;

• Racordare la sistemul de canalizare menajera - Aerodrom G.V. Bibescu;

• Supraetajare cladire sediu administrativ Baneasa.